Guvernul României a aprobat, la data de 24 august, legile Justiției, elaborate conform recomandărilor venite de la Bruxelles. Aceste legi reprezentau ultima condiție importantă cerută pentru ridicarea monitorizării MCV asupra României.
După aprobarea din Guvern, urmează votul în Parlament și promulgarea de către președintele României. Setul de proiecte aprobat miercuri de Guvern, la propunerea Ministerului Justiției, conține trei documente. Acestea sunt proiectul de lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor, proiectul de lege privind organizarea judiciară și proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii. Amintim că legea pentru desființarea Secției Speciale este aprobată de Parlament încă de acum șase luni.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, anunța încă de când și-a început mandatul că unul dintre principalele lui obiective, ca ministru, este finalizarea legilor Justiției. „Aceste proiecte de legi ale Justiţiei reprezintă un obiectiv important în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare cu Comisia Europeană, obiectiv care este restant de mai mulţi ani de zile, prin adoptarea lor de către Parlament, noi reuşind să îndeplinim principalul obiectiv din MCV. De asemenea, este un obiectiv în cadrul PNRR. Deci, prin adoptarea acestor proiecte, Guvernul şi, ulterior, Parlamentul vor îndeplini un obiectiv-cheie în ceea ce am putea numi efortul de modificare şi modernizare a cadrului normativ adresat Justiţiei”, declara ministrul Predoiu după ședința de miercuri a Guvernului.
Ministrul Predoiu a subliniat că judecătorii și procurorii români sunt la fel de buni precum colegii lor din Occident. El a respins, astfel, suspiciunile legate de perioada comunistă sau de primii ani de după 1989, când magistrații erau acuzați că servesc interesele politicienilor aflați la putere. „Magistratura română nu este cu nimic mai prejos decât magistratura din celelalte state membre UE şi este nevoie să aducem şi cadrul legislativ la un nivel corespunzător”, a explicat ministrul Predoiu.
„Aceste proiecte de legi ale Justiţiei reprezintă un obiectiv important în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare cu Comisia Europeană, obiectiv care este restant de mai mulţi ani de zile, prin adoptarea lor de către Parlament, noi reuşind să îndeplinim principalul obiectiv din MCV”
Cătălin Predoiu,
Ministrul Justiției
Deputatul USR Stelian Ion, care la origine este avocat, a încercat fără succes, pe când era ministru, să impulsioneze reforma Justiției. Acum, Stelian Ion susține că aceste legi, dacă intră în vigoare în forma înaintată de ministrul Cătălin Predoiu, nu vor face decât să întărească subordonarea magistraților față de puterea politică.
„În loc să fie corectate şi modernizate, aceste legi în varianta Predoiu nu fac altceva decât să întărească influenţa politicului asupra Justiţiei şi să consolideze puterea reţelei antireformiste create chiar în interiorul magistraturii”
Stelian Ion,
Fost ministru al Justiției
În opinia fostului ministru Stelian Ion, „Cătălin Predoiu a legat piatra de gâtul Justiţiei independente, iar coaliţia PSD-PNL-UDMR se pregăteşte să o arunce în apă”.
MCV reprezintă, pentru România, o moștenire din perioada în care Comisia Europeană suspecta că se încalcă cerințele statului de drept. Dar dincolo de ridicarea monitorizării MCV, care oricum a devenit anacronică, despre legile Justiției se face referire și în PNRR. „Este un obiectiv în cadrul PNRR”, a subliniat actualul ministru, Cătălin Predoiu.
Guvernul României a aprobat legile Justiției ca să scape de MCV și să respecte PNRR
Ideea este parțial confirmată de predecesorul lui, Stelian Ion. „Modificarea acestor legi este un jalon din PNRR şi ar trebui să intre în vigoare până în iulie 2023”, subliniază Stelian Ion. El susține însă că actualul ministru, Cătălin Predoiu, n-a făcut decât să strice proiectele pe care le-a găsit aproape finalizate la Ministerul Justiției. „I-au trebuit lui Predoiu 9 luni de zile de când a revenit la conducerea Ministerului Justiţiei pentru a definitiva nişte proiecte care erau deja redactate, discutate, dezbătute”, susține Stelian Ion. În opinia lui, „şi pe viitor avizele Secţiei pentru procurori din cadrul CSM vor fi consultative, adică numai bune de ignorat de un preşedinte precum Iohannis”. Pe de altă parte, „noile privilegii acordate membrilor CSM, care pot opta după încetarea calităţii de membru CSM fie să intre în avocatură, fie să ajungă notar, fără să mai dea examene, arată mai degrabă ca o promisiune de plată pentru servicii viitoare”.
Guvernul României are însă cu totul altă viziune despre actele normative abia aprobate. „În acord cu recomandarea de a se consolida rolul Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul procedurii de numire a procurorilor cu funcții de conducere de rang înalt, din comisia de interviu constituită de ministrul justiţiei fac parte 2 procurori din Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (în prezent, fiind 1 membru)”, a transmis Guvernul. De asemenea, noile legi vor asigura profesionalimul magistraților. Guvernul subliniază că „proiectul prevede eliminarea oricăror modalități alternative de intrare în magistratură fără concurs”, cum ar fi, de exemplu, „prin interviuri”. Doar magistrații pensionari vor putea fi angajați, fără concurs, după pensionare, la acele instanțe sau parchete „care nu pot funcționa normal din cauza numărului mare de posturi vacante”. Aceste reguli sunt precizate în Statutul judecătorilor şi procurorilor.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
