Conform celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică, România înregistrează un număr de peste 460.000 de șomeri
În anumite regiuni ale țării, rata șomajului depășește 9%, iar în 11 județe indicatorul este mai mare decât media națională de 5,4%. Cele mai scăzute rate ale șomajului, sub 1%, sunt în Ilfov și București, în timp ce județe precum Timiș, Cluj, Arad și Constanța se situează între 1 și 2%.
Un raport recent al BRD subliniază că piața muncii va fi nevoită să facă mai mult cu mai puțin, având în vedere presiunile demografice care afectează oferta.
În context global, FMI preconizează o creștere modestă de 0,3% a ofertei de muncă până în 2030. Totodată, India și Africa sub-sahariană vor contribui semnificativ la creșterea forței de muncă, scrie Hotnews.
În ceea ce privește adaptarea la tehnologiile emergente, un raport al Forumului Economic Mondial arată că adoptarea noilor tehnologii va fi esențială pentru viitorul locurilor de muncă. Economiile avansate vor implementa inteligența artificială mai rapidă decât economiile emergente, iar aceasta va duce la crearea unor locuri de muncă noi, fără a le înlocui complet pe cele existente.
Cu toate acestea, vor exista joburi care vor dispărea treptat, precum cele din domeniul secretariatului, casieri, servicii poștale sau operatori de date. În acest context, angajatorii anticipează o schimbare semnificativă a abilităților lucrătorilor, cu un accent deosebit pe gândirea analitică, AI și creativitate.
În România, una dintre principalele provocări este rata ridicată de inactivitate a populației. De asemenea, mulți studenți nu dispun de un nivel adecvat de competențe de bază, iar implicarea adulților în învățarea continuă este slabă. Aceste deficiențe sunt agravate de o pondere scăzută a persoanelor care dețin abilități digitale de bază, ceea ce face ca integrarea pe piața muncii să fie mai dificilă.
Rata de ocupare a populației în vârstă de 15-64 de ani a scăzut la 63,3%, cu o discrepanță semnificativă între bărbați (71,4%) și femei (55,1%). De asemenea, există diferențe între mediul urban și cel rural, rata de ocupare fiind de 68,9% în orașe, față de 57,6% în zonele rurale.
Din totalul persoanelor ocupate, 82,8% sunt în sectorul privat, 16,6% lucrează în sectorul public și 0,6% în sectorul mixt. În ceea ce privește domeniile de activitate, 1,9% dintre angajați lucrează în agricultură, 33,2% în industrie și construcții, iar 54,9% în servicii.
Un alt aspect alarmant este rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani, care ajunge la aproape 27%, mult peste media Uniunii Europene (14,5%). De asemenea, durata șomajului este o problemă cronică pentru multe persoane, în special pentru cei de peste 50 de ani. Majoritatea celor care se află în căutarea unui loc de muncă, între 25 și 50 de ani petrec între 6 și 11 luni până să găsească un job, iar persoanele de peste 50 de ani se confruntă cu perioade de șomaj ce depășesc două ani. O treime dintre șomeri rămân fără loc de muncă, timp de doi ani sau mai mult.
Datele INS arată că peste 100.000 de români se află într-o astfel de situație, iar unii dintre aceștia ajung să ia decizia de a se pensiona anticipat, în speranța că vor reuși să se reintegreze pe piața muncii.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
