Ce crede președintele Iohannis despre posibilitatea de a da în judecată Austria? Premierul a spus de mai multe ori în ultimele zile că va da în judecată Austria la Curtea Europeană de Justiție pentru despăgubiri dacă își menține veto-ul și respinge aderarea țării noastre la Schengen, potrivit cotidianul.ro.
„Această abordare trebuie foarte bine analizată şi, dacă este posibilă o soluţionare pe această cale, atunci cu siguranţă vom şti care este această posibilitate”, a declarat Iohannis, prezent la Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, pentru presa din România.
Premierul Ciolacu într-un interviu pentru Der Standard
„Ceea ce nu pot nici eu accepta este declaraţia conform căreia veto-ul ar avea legătură cu campania electorală din Austria. Spania, în calitate de preşedinte al Consiliului UE, susţine aderarea României la spaţiul Schengen şi are grijă ca această temă să se afle din nou pe ordinea de zi – fie în octombrie, fie pe 4 sau 5 decembrie în cadrul Consiliului miniştrilor de interne ai UE. Toate celelalte state – în afara Austriei – susţin aderarea României. Nu este adevărat nici ce susţine Nehammer, anume că prin România are loc o migraţie foarte activă. De asemenea, am introdus, împreună cu Serbia, controale comune pentru a scoate din centrul discuţiilor acest subiect. Însă, în cazul în care cancelarul Nehammer va face din nou uz în mod nejustificat de dreptul la veto, va trebui ca, în calitate de prim ministru, să atac decizia Austriei la Curtea Europeană, pentru a cere despăgubiri pentru pierderile cauzate de neaderare”, spunea Ciolacu.
Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a calificat intenția lui Ciolacu de a da în judecată Austria drept o „idee prematură”.
Predoiu susține că soluția ar fi „calea diplomatică” și că România „are atuuri şi şanse reale să facă progrese”.
Cum se traduce mesajul lui Iohannis?
Constituţia prevede la articolul 80 că preşedintele este garantul unităţii naţionale. La punctul 2 din acest articol, i se precizează atribuţiile: “veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”.
Klaus Iohannis nu mai este garantul unităţii naţionale. El nu-şi mai exercită funcţia de mediere între stat şi societate.
Cum se traduce mesajul adresat de Klaus Werner Iohannis românilor?
Prin apelul la societatea civilă – de a continua lupta – s-a pus într-o postură războinică. Vrea cu orice preţ încăierarea instituţiilor de forţă, ceea ce nu poate duce decât la un război civil. A pus Parchetul General pe Jandarmerie, fără a avea mandat constituţional să dea indicaţii magistraţilor. Un preşedinte democratic nu asmute procurorii contra organelor de ordine. Nici nu conduce o ţară prin instituţiile de forţă.
Prin apelul adresat partidelor de opoziţie de a opri “abuzurile actualei majorităţi” se descalifică din funcţia de mediator şi preia steagul de luptă al opoziţiei contra Guvernului. În Norma fundamentală se scrie că preşedintele nu poate face parte din niciun partid politic.
Apelul către societatea civilă poate fi citit în altă cheie: apelul către societatea în civil, acea societate acoperită şi trasă de aţe de şefii serviciilor secrete.
Peste toate acestea intră brutal în bucătăria partidului majoritar, unde dictează meniul şi invitaţii, fără a fi invitat să-şi exprime părerea.
Are o poftă demonică de a răpune orice îi stă în cale.
Având în spate un puternic aparat al instituţiilor de forţă, o securitate supradimensionată, o opoziţie de tip pudel la picioarele sale, magistraţi controlaţi de sistem, o masă dezorientată cu un limbaj trivial pe post de baros social, gata să asasineze prin tsunami de cuvinte, o presă obedientă şi controlată prin pădurea de la Băneasa, servită pe whatsapp, un mecanism de propagandă bine rulat şi turat, ca o maşină germană de război, lideri de partide controlaţi prin dosare, căzuţi pe înregistrări, Klaus Iohannis pare a fi Uraganul „Werner in Aktion”.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
