Ministerul român al Economiei a pus în dezbatere publică, pe internet, proiectul unei Hotărâri de Guvern care va aproba Acordului între România şi Statele Unite privind cooperarea în domeniul energiei nucleare.
Acordul se va încheia între cele două guverne și va reglementa dezvoltarea proiectelor nuclearo – electrice de la CNE Cernavodă şi sectorul energiei nucleare civile din România. Potrivit Notei de fundamentare, dezvoltarea sectorului nuclear în România nu urmează doar interesele României și ale SUA, ci se realizează conform “pachetului legislativ Energie curată pentru toti europenii și a Pactului Ecologic European, care impun transformarea sectorului energetic către un alt model de sistem, bazat pe tehnologii curate, inovatoare, care să facă față concurenței pe o piață de electricitate integrată”.
Ministerul Economiei precizează că “se impune acomodarea sectorului energetic din România la noile tendințe de dezvoltare. Aceasta presupune un volum investițional uriaș pe întreg lanțul tehnologic, de la producere de electricitate, la rețele inteligente de transport și distribuție gaze naturale si electricitate”.
„Avem un parteneriat strategic cu SUA, ţinem de el, ne respectăm partenerii. Suntem membri ai UE şi ai NATO. Nu putem să mai stăm încă șapte ani de zile să vedem ce se întâmplă”
Virgil Popescu,
Ministrul Energiei
România preconiza să colaboreze cu China la Cernavodă, dar relația cu China a încetat după șapte ani în care, practic, nu s-a avansat deloc, după cum explica, anul trecut, ministrul Economiei, Virgil Popescu – în prezent, ministrul Energiei. În plus, potrivit acestuia, partenerii strategici ai României sunt NATO și UE, nicidecum China.
“În ultimele 18 luni, am semnat un acord interguvernamental de facilitare a unui proiect în valoare de 8 miliarde de dolari pentru construirea a două noi reactoare convenționale și recondiționarea unui alt reactor”
Adrian Zuckerman,
Fost ambasador al Statelor Unite
În plus, Banca de Import-Export a SUA va aloca șapte miliarde de dolari ca finanțare și creditare pentru Cernavodă și pentru alte proiecte de infrastructură din România.
Centrala atomică de la Cernavodă a fost cel mai modern obiectiv energetic pus în funcțiune în România pe timpul regimului Ceaușescu. Demn de amintit este faptul că, spre deosebire de alte țări comuniste, România nu a colaborat cu Rusia, ci cu Canada pentru a pune în funcțiune această centrală nucleară.
Foarte recent, la mijlocul lunii ianuarie 2021, compania Nuclearelectrica a primit și un grant în valoare de 1,3 milioane de dolari din partea Agenției pentru Comerț și Dezvoltare a Statelor Unite (USTDA). Acești bani vor finanța acțiunile de identificare în România, altele decât în zona Cernavodă, a unor amplasamente pentru tehnologii nucleare modulare.
“Grantul va oferi oportunități în domeniul energiei nucleare mult timp după finalizarea proiectului de la Cernavodă și va aduce România în poziția de a revendica rolul de lider în materie de energie nucleară în Uniunea Europeană. Având în vedere lungul istoric al României în domeniul energiei nucleare, prin eforturile sale, USTDA asigură că energia nucleară securizată va deveni un pilon și mai important în dezvoltarea economică națională a României, decenii de acum încolo”, explica fostul ambasador Zuckerman.
“Pe lângă dezvoltarea în forma actuală a reactoarelor 3 şi 4, Societatea Nuclearelectrica este, de asemenea, interesată în evaluarea dezvoltării reactoarelor modulare mici ca o soluţie pe termen lung pentru dezvoltarea în continuare a industriei nucleare din România. Suntem interesaţi de caracteristici precum flexiblitate, modularitate şi eficienţă ridicată care ar putea să ofere avantaje atât pentru sistemul energetic, cât şi pentru mediul de afaceri după anul 2035”, preciza, în acest context, Cosmin Ghiţă, director general al Nuclearelectrica.