Grupul de Luptă NATO din România începe să funcționeze din această lună, a anunțat Ministerul Apărării Naționale (MApN) al României. Anunțul a fost făcut joi, 19 mai 2022.
„Grupul de Luptă al NATO (Battle Group Forward Presence – BGFP) din România se constituie, începând cu luna mai, prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de Răspuns a NATO, dislocate în țara noastră”, a transmis MApN.
La propunerea Franței de a prelua rolul de națiune-cadru, batalionul francez dislocat în România, considerat vârful de lance („Spearhead”) al Forţei cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat al NATO (VJTF), va forma BGFP pe teritoriul României. Grupul de Luptă condus de Franța va integra, rotațional, efective militare din Belgia și Olanda.
Forțele principale ale BGFP vor fi dispuse în Centrul Național de Instruire Întrunită din Cincu (județul Brașov). În acest poligon, militarii BGFP vor executa misiuni și activități de instrucție alături de militari români. Cincu este cel mai important poligon al Forțelor Terestre ale României.
Noua unitate NATO, condusă de Franța, va avea în România circa 900 de militari. Potrivit mandatului aprobat de conducerea NATO, noul Battle Group va funcționa timp de 12 luni.
În plus față de Grupul de Luptă NATO, Franța trimite și un detașament antiarian
„Totodată, Franța va disloca un detașament de apărare antiaeriană în Centrul Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană din Capu Midia”, a mai precizat MApN.
Poligonul de la Capu Midia este în județul Constanța, la nord de Năvodari. El aparține Forțelor Aeriene Române. Militarii români îl foloseau, de exemplu, pentru exerciții de tragere împotriva unor ținte care vin dinspre Marea Neagră.
Este pentru prima dată când se anunță trimiterea unui detașament francez care să protejeze antiaerian România. Acest anunț poate fi corelat cu evoluția războiului din Ucraina și, în mod special, cu faptul că Rusia a ocupat de la Ucraina Insula Șerpilor, aflată la mică distanță de țărmul României.
„BGFP va conduce la creșterea cooperării militare a României cu Franța și, implicit, la creșterea securității spațiului euro-atlantic pe flancul estic. Cooperarea cu partenerii strategici și existența pe teritoriul național a unor structuri de luptă relevante contribuie la creșterea capacității de reacție în contextul crizei din regiunea Mării Negre”, precizează MApN.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
