Votul din Consiliul JAI, care să aprobe intrarea deplină a României și a Bulgariei în Spațiul Schengen, ar putea să nu se organizeze în anul 2024 ci să fie amânat pentru anul 2025, din cauza indeciziei Austriei, estimează un studiu realizat de grupul de analiză Economist Intelligence Unit.
Studiul referitor la posibilitatea amânării votului în Consiliul JAI a fost publicat de Economist Intelligence Unit (EIU), cu sediul la Londra, la data de 31 ianuarie 2024, apoi a fost retransmis de agenția de presă Novinite din Bulgaria. Potrivit acestui studiu, deși România și Bulgaria sunt admise cu granițele aeriene și maritime în Schengen de la 31 martie 2024 și își fac speranțe că vor fi primite în spațiul terestru (Land Schengen) înainte de finalul lui 2024, se întrevede un obstacol care ar amâna momentul votului pentru primirea deplină în Schengen. Votul din Consiliul JAI ar putea să aibă loc abia în anul 2025, întrucât, pentru ca votul să fie unanim favorabil pentru România și Bulgaria, trebuie ca anterior să se rezolve indecizia Austriei.
Analiștii EIU estimează că negocierile despre Schengen cu autoritățile de la Viena vor lua o pauză până după alegerile parlamentare din Austria, care se vor desfășura în septembrie 2024. Amânarea acestor negocieri cu politicienii din Austria ar fi generată de „natura sensibilă a problemei migrației în Austria, în special în peisajul pre-electoral”. În funcție de rezultatul alegerilor din Austria, Partidul Popular (Österreichische Volkspartei, ÖVP), aflat acum la guvernare, condus de cancelarul Karl Nehammer, s-ar putea alia cu Partidul Libertății (Freiheitliche Partei Österreichs, FPÖ), considerat de extremă dreapta și cunoscut pentru atitudinea sa intransigentă împotriva migrației ilegale.
Cea mai favorabilă situație pentru România și Bulgaria ar fi ca guvernul de la Viena să adopte o poziție mai flexibilă după alegerile din septembrie 2024, chiar dacă FPÖ va obține o prezență în guvern. Această flexibilizare a poziției Austriei în chestiunea Schengen ar rezulta după ce Viena va admite că securitatea energetică durabilă a Austriei depinde de cooperarea cu Bulgaria și România. Austria este dependentă de gazul provenit din Rusia, iar războiul Rusiei cu Ucraina se prelungește. Dacă tranzitul gazului prin Ucraina devine imposibil, singura cale de tranzit disponibilă rămâne cea prin Bulgaria și, eventual, prin România.
Cealaltă variantă, complet nefavorabilă pentru România și Bulgaria, ar fi o „amânare pe termen nedeterminat” a votului pentru primirea deplină în Schengen, atât pentru Bulgaria, cât și pentru România, dacă partidul FPÖ va intra la guvernare în Austria. Unele sondaje susțin că FPÖ ar avea deja 30 la sută din opțiunile de vot ale austriecilor și că este posibil ca viitorul cancelar federal, de după alegerile legislative din septembrie 2024, să provină din FPÖ. Deci să fie chiar mai intransigent decât actualul cancelar, Karl Nehammer, în chestiunea extinderii Schengen.
Comisia Europeană va susține discuțiile la nivelul Consiliului UE și al Parlamentului European, pentru ca România și Bulgaria să obțină intrarea deplină în Spațiul Schengen, deci inclusiv cu granițele lor terestre, până la finalul anului 2024, declara vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič (Slovacia), în Parlamentul European, la mijlocul lunii ianuarie 2024.
“Vom continua să susţinem discuţiile politice, pentru a ne asigura că decizia de ridicare a controalelor la frontierele terestre interne ale UE este luată de Consiliul Uniunii Europene până la sfârşitul acestui an”
Maroš Šefčovič,
Vicepreședintele Comisiei Europene
Europarlamentarul român Eugen Tomac se declarase deja pesimist cu privire la șansele României de a avansa rapid pe drumul integrării depline în Spațiul Schengen. Tomac susține că, dacă în Consiliul JAI din 4 martie 2024 nu se ia decizia intrării terestre a României și Bulgariei începând de la 1 ianuarie 2025, “în mod absolut sigur, anul viitor (adică în 2025) nu se mai întâmplă nimic”.
“Belgia, țară care conduce Consiliul UE, are alegeri parlamentare în aceeași zi cu alegerile europarlamentare din 9 iunie. Rămâne de văzut dacă aceasta va decide să introducă pe ordinea de zi a Consiliului JAI din martie intrarea noastră terestră”
Eugen Tomac,
Europarlamentar
Tomac susține că integrarea parțială (aeriană și maritimă) în Schengen, de la 31 martie 2024, nu reprezintă o victorie a României sau a Bulgariei, ci un compromis obținut sub presiunile Austriei.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
