UPDATE, ora 09:48: Rusia a dat un nou ultimatum forţelor ucrainene blocate în combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol pentru a depune armele, după ce marţi niciunul dintre ei nu s-a predat în cele două ore alocate de Moscova pentru a face aceasta, relatează EFE.
„În pofida iresponsabilităţii totale a oficialilor regimului de la Kiev pentru a salva personalul militar, forţele armate ruse – ghidate de principii pur umanitare – oferă din nou militanţilor batalioanelor naţionaliste şi mercenarilor să înceteze lupta şi să depună armele la ora locală 14:00 (11:00 GMT)”, a declarat şeful Centrului de control pentru apărarea naţională, generalul-colonelul Mihail Mizinţev.
Generalul rus a asigurat că Rusia garantează securitatea şi viaţa celor care se vor preda miercuri.
El a indicat că marţi, „la ora locală 22:00 (19:00 GMT), nimeni nu a venit pe coridorul (umanitar) indicat”.
Rusia a atribuit eşecul ultimatumului de marţi dat rezistenţei ucrainene, baricadată în imensa oţelărie, încercuită de forţele ruse, „autorităţilor de la Kiev care continuă să-şi inducă în eroare oamenii, convingându-i de presupusa absenţă a capacităţilor de evacuare”, scrie Agerpres.
Mizinţev afirmă că trupele ucrainene şi batalionul Azov, care opun în continuare rezistenţă în combinat, „sunt conştienţi de situaţia lor disperată, sunt gata să depună armele, dar numai la ordinul Kievului, întrucât în lipsa acestuia i-ar aştepta tribunalul militar”.
Într-un apel plin de tragism, comandantul ucrainean al puşcaşilor marini baricadaţi în oţelărie a cerut evacuarea într-o ţară terţă, potrivit DPA.
„Inamicul ne depăşeşte numeric de 10 la 1”, afirmă Serhii Volîna, comandantul Brigăzii a 36-a de puşcaşi marini ucraineni într-un mesaj video de un minut publicat miercuri pe pagina sa de Facebook. „Lansăm un apel către toţi liderii lumii să ne ajute”, declară el în ceea ce pare un ultim strigăt de ajutor.
Azovstali este ultimul punct al rezistenţei ucrainene în oraşul-port Mariupol, unde lupte grele se dau încă din primele zile ale invaziei ruse în Ucraina, iar în tunelurile combinatului s-ar adăposti numeroşi civili, chiar copii, în afară de militari.
Volîna a cerut o „procedură de extracţie” pentru ca toţi soldaţii rămaşi din garnizoana Mariupol, cei peste 500 de combatanţi răniţi şi sute de civili să fie duşi în siguranţă pe teritoriul unei terţe ţări.
Sub asediu total de la 1 martie, zona urbană şi portul din Mariupol sunt aproape complet distruse.
Potrivit informaţiilor părţii ruse, circa 2.500 de soldaţi ucraineni şi 400 de mercenari străini s-ar afla baricadaţi în combinatul siderurgic. Partea ucraineană susţine însă că acolo s-ar afla şi circa 1.000 de civili şi a cerut în repetate rânduri Moscovei organizarea unor coridoare umanitare pentru evacuarea lor în siguranţă.
UPDATE, ora 09:10: Un comandant prorus din Dombas a murit în luptă, potrivit presei ucrainene.
Ucraina a primit avioane de luptă şi piese de schimb pentru a-şi consolida forţele aeriene, a anunțat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, refuzând să precizeze numărul acestora sau ţările care au furnizat aparatele, scrie AFP.
„În prezent, au la dispoziţie mai multe avioane de luptă decât în urmă cu două săptămâni”, a declarat purtătorul de cuvânt în cursul unei conferinţe de presă.
„Fără a intra în amănunte despre ceea ce furnizează alte ţări, aş spune că au primit avioane suplimentare şi piese de schimb pentru a-şi mări flota”, a adăugat el.
El nu a precizat tipul de aeronave furnizate armatei ucrainene, care cerea avioane de război de mai multe săptămâni, dar a dat de înţeles că sunt avioane de fabricaţie rusă.
„Alte naţiuni care au experienţă cu aceste tipuri de aeronave i-au putut ajuta să pună în funcţiune mai multe avioane”, a spus el.
John Kirby a ţinut să adauge că Statele Unite, care nu vor să apară ca o ţară beligerantă în acest conflict, au facilitat trimiterea de piese de schimb pe teritoriul ucrainean, dar nu au trimis avioane acolo.
Kievul reclama de la partenerii săi occidentali avioane Mig-29 pe care soldaţii săi ştiu deja să le piloteze şi de care dispun unele ţări din Europa de Est. Un posibil transfer al unor astfel de avioane ruseşti din Polonia fusese discutat la începutul lunii martie, înainte ca Statele Unite să se opună, de teamă că Rusia ar putea vedea astfel o prea mare implicare directă a NATO în conflict, scrie Agerpres.
Citește și:
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
