Finlanda s-a pronunţat luni pentru interzicerea intrării turiştilor ruși în Uniunea Europeană(UE), în cadrul unei reuniuni a premierilor ţărilor nordice cu cancelarul german Olaf Scholz, relatează DPA.
”Nu cetăţenii ruşi au început războiul, dar în acelaşi timp trebuie să fim conştienţi de faptul că ei susţin războiul”, a declarat şefa executivului finlandez Sanna Marin în timpul întâlnirii găzduite de Oslo.
”Nu cred că este corect ca cetăţenii ruşi să poată intra în UE şi în spaţiul Schengen şi să meargă să admire peisajele în timp ce Rusia omoară oameni în Ucraina”, a adăugat ea, potrivit agerpres.ro.
Finlanda vrea interzicerea cetățenilor ruși în UE, pregătindu-se să limiteze unilateral vizele turistice pentru aceștia
Finlanda, ce are o frontieră terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ia în considerare modalităţi de a limita unilateral vizele turistice pentru cetăţenii ruşi.
În ceea ce-l priveşte, cancelarul german Olaf Scholz s-a declarat împotriva unei interdicţii de intrare în UE pentru cetăţenii ruşi.
”Nicio decizie pe care o luăm nu trebuie să complice găsirea libertăţii şi fuga de dictatorul din Rusia. Nu este războiul poporului rus, este războiul lui Putin”, a subliniat Scholz.
Şefa guvernului danez Mette Frederiksen a afirmat că ideea trebuie să fie dezbătută. ”Este de înţeles că unii europeni, poate în special ucrainenii, găsesc puţin ciudat faptul că Rusia a atacat o ţară europeană şi în acelaşi timp noi primim turişti dintr-o ţară care a atacat o altă ţară”, a afirmat ea.
Omoloaga sa suedeză, Magdalena Andersson, a menţionat că guvernul său nu şi-a structurat deocamdată o opinie pe acest subiect. ”Există argumente solide de ambele părţi”, a spus Andersson.
Premierul norvegian Jonas Gahr Store, a cărui ţară nu este membră a UE, a dat asigurări că Norvegia va sprijini orice acţiune comună.
Cum răspunde Europa la criza alimentară mondială
În mijlocul unei crize alimentare mondiale, în care preţurile au atins valori record, Uniunea Europeană încearcă să împiedice apariţia unor probleme în aprovizionarea cu alimente. În timp ce UE încearcă să contracareze această problemă, multe ţări din Europa se confruntă cu creşterea preţurilor.
Răspunsul UE la criza alimentară mondială este acela de a monitoriza nivelul de depozitare a culturilor agricole în statele membre, să relaxeze reglementările de mediu pentru a creşte producţia de alimente şi să găsească rute alternative de livrare pentru exporturile de cereale ucrainene. Cu toate acestea, o secetă fără precedent a dat naştere la îngrijorări că randamentul culturilor agricole din Europa va scădea. Aceasta ar impulsiona şi mai mult preţurile la alimente, care au crescut deja în mod substanţial, unul dintre motive fiind războiul din Ucraina.
În pofida reluării exporturilor de cereale prin porturile ucrainene de la Marea Neagră, în conformitate cu un acord convenit de Rusia şi Ucraina şi intermediat de ONU şi Turcia, persistă îngrijorări cu privire la exporturile de cereale. Potrivit datelor UE, este considerat puţin probabil ca nivelul înregistrat înainte de război, când până la cinci milioane de tone de cereale treceau în fiecare lun prin porturile ucrainene, să fie atins din nou în viitorul apropiat. Prima navă care a plecat din portul Odesa, în conformitate cu termenii acordului convenit de ONU, a transportat doar 26.000 de tone de porumb. Găsirea unor rute alternative de export rămâne în continuare crucială, a declarat un oficial al Comisiei Europene.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!