Săptămâna trecută, Bulgaria și Polonia au devenit primele victime europene ale sancțiunilor impuse de Rusia în domeniul gazelor naturale, atunci când Moscova a întrerupt livrările către cele două țări, notează Al Jazeera.
Anterior, compania energetică bulgară de stat, Bulgargaz, a declarat că condițiile propuse de gigantul energetic rus Gazprom reprezintă o încălcare a contractului și a refuzat să plătească pentru resursă în ruble, așa cum a stipulat președintele rus Vladimir Putin.
Din fericire pentru Bulgaria, gazele naturale reprezintă doar 6% din consumul total de energie, dar această măsură a fost considerată un semnal de alarmă pentru restul blocului, în special pentru consumatorii mari, cum ar fi Germania și Italia.
Mai mult decât o pierdere a aprovizionării cu energie, întreruperea a fortificat o separare tot mai mare între aliații de lungă durată, care au în comun un alfabet, o religie și un fost regim comunist.
Relația lor a început să devină mai strânsă în 1877, când Rusia a ajutat la revolta Bulgariei împotriva a cinci secole de dominație otomană.
Dar, odată războiul din Ucraina, această relație specială a fost pusă sub semnul întrebării.
La câteva zile după ce tancurile rusești au intrat în Ucraina, la 24 februarie, Alpha Research, o agenție bulgară de cercetare socială, a publicat rezultatele unui sondaj la nivel național cu privire la ce părere au bulgarii obișnuiți despre război.
După doar patru zile de ostilități, Putin, care timp de mulți ani s-a bucurat de un rating pozitiv în această țară, a pierdut mai mult de jumătate din popularitate.
În plus, 63% dintre respondenți au fost de acord că locul Bulgariei este în Uniunea Europeană și NATO, față de 15% care susțin o tabără cu Rusia.
„Datele arată că societatea bulgară trece printr-o perioadă de transformare, ceea ce va avea un impact nu doar asupra atitudinilor sale geopolitice, ci și asupra sprijinului acordat forțelor politice individuale din țară”, a declarat Alpha Research.
Vasil Dimitrov, în vârstă de 60 de ani, un restaurator-conservator, a declarat că atitudinea Moscovei față de Sofia a fost de mult timp lipsită de respect, ambasadorul Rusiei în Bulgaria, Eleonora Mitrofanova, numindu-i pe susținătorii pro-Ucraina „substraturi occidentale”.
Dimitrov nu a avut încredere în Putin după anexarea Crimeei de către Rusia. Acum, el este dispus să plătească mai mult pentru gaz.
„Îi vom permite să ucidă copii din cauza gazului?”, a întrebat el. „Nu am mai văzut atrocități ca acestea în Europa de pe vremea lui Hitler”.
Miercuri, parlamentul bulgar va vota din nou dacă va trimite arme în Ucraina – un subiect contestat, având în vedere coaliția politică șubredă a celor patru partide.
Socialiștii au amenințat că se vor rupe de guvern dacă Bulgaria trimite arme, în timp ce democrații au avertizat asupra unor consecințe similare dacă țara nu trimite arme.
La 28 aprilie, premierul bulgar Kiril Petkov a călătorit la Kiev pentru a se întâlni cu președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy și a promis că partidul său, We Continue the Change, va susține asistența militară, la o zi după ce Rusia a tăiat gazul bulgar.
„Retorica pe care o auzim de câteva luni este: Nu acordați ajutor militar Ucrainei pentru ca pacea să vină mai repede”, a declarat Petkov pentru presa locală, referindu-se la vocile din interiorul coaliției. „Dacă acesta este prețul păcii, dacă statul rus continuă să atace și nimeni nu are posibilitatea de a se apăra, atunci ne dorim această pace?”.
Lyuben Rusinov, în vârstă de 78 de ani, un pensionar din Plovdiv, al doilea oraș ca mărime din Bulgaria, a declarat că Sofia ar fi trebuit să renunțe la gazul rusesc cu mult timp în urmă.
Deși este bucuros să vadă că sprijinul pentru Ucraina este în creștere, el este îngrijorat de faptul că propaganda pro-rusă pe cele mai mari canale de știri rămâne ridicată.
„Presa neindependentă din Bulgaria, divizează oamenii în legătură cu războiul și, mai ales, îl pune într-o lumină negativă pe prim-ministru”, a declarat Rusinov.
„Bulgarii ca mine nu-l plac pe Putin și conducerea Rusiei, dar nimeni nu este împotriva poporului rus”.
Dar Pepa Petrova, în vârstă de 60 de ani, care până de curând a lucrat la o fabrică de armament din centrul Bulgariei, a declarat: „Suntem rusofili, înțelegem că Rusia nu este vinovată de acest război, ci NATO este cea care l-a provocat”.
Ea crede că prioritățile politice ale lui Petkov sunt distorsionate, deoarece guvernul său oferă refugiaților ucraineni 40 de leva bulgare (22 de dolari) pe zi, în timp ce majoritatea compatrioților săi „mor de foame”.
Bulgaria are cel mai mic produs intern brut (PIB) din UE.
„Este vina guvernului pentru că l-a provocat pe președintele rus să taie livrările de gaze”, a declarat Petrova în legătură cu această întrerupere.
Totuși, în general, Daniel Smilov, directorul de programe al Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia, a declarat că majoritatea bulgarilor susțin Ucraina, având în vedere că și-au deschis casele și i-au primit pe refugiați.
„Vocile dominante nu sunt anti-Ucraina”, a spus el.
Adevărata provocare, a adăugat Smilov, va fi armonizarea poziției guvernului bulgar.
Războiul nu numai că a fracturat relațiile din cadrul coaliției cvadripartite, dar a rupt și uniunea dintre premierul liberal și președintele socialist al țării, Rumen Radev, considerat pro-Rusia.
„Spre deosebire de partidele rusofile din cadrul coaliției, președintele are un sprijin larg în rândul publicului bulgar”, a declarat Smilov. „Dacă va continua să se îndepărteze de retorica premierului, acest lucru va aduce mai multă polarizare și asta nu va fi bine pentru țară”.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
