Potrivit unui document difuzat de conducerea Forțelor Aeriene ale SUA din Europa, partea americană a alocat 950 milioane de dolari pentru a se construi un nou hangar la Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii.
Baza 71 era deja una dintre cele mai moderne unități militare din România, fiind pregătită, de exemplu, să primească o escadrilă de avioane de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Române, precum și avioane de luptă din alte țări NATO.
Noul hangar construit acum cu fonduri americane este însă special destinat pentru a găzdui aparate de zbor fără pilot (Unmanned Aerial Vehicle ‒ UAV), cunoscute de obicei sub numele de drone.
Hangarul care s-a construit la Câmpia Turzii în perioada octombrie 2017 – mai 2018 va putea adăposti drone cu rază lungă de acţiune, probabil de tipul MQ-9 Reaper.
Pentru a îndeplini asemenea misiuni, hangarul va respecta toate „cerinţele de securitate“ impuse de SUA pentru operaţiuni cu aeronave fără pilot.
Noul hangar poate fi folosit de avioane de luptă și de drone
Generalul Roy Agustin, directorul pentru logistică şi protecție al Forţelor Aeriene americane din Europa, a confirmat, pe data de 31 iulie, că hangarul „poate cu siguranţă să servească pentru un MQ-9“, însă poate fi folosit şi pentru avioane cu pilot, cum ar fi, de exemplu, F-15 şi A-10, similare celor care au fost dislocate, prin rotație, în România în ultimii ani.
Site-ul american care a difuzat informația susține că „pare probabil doar o chestiune de timp până când dronele Reaper vor zbura de la Câmpia Turzii, acum că a fost construită infrastructura de sprijin“.
Avioanele fără pilot ar putea ajunge până în Crimeea
Conform datelor disponibile pe internet, aeronavele MQ-9 Reaper, construite de firma General Atomics, au o rază de acțiune între 1.800 și 2.000 de kilometri, ceea ce le-ar permite, de exemplu, să parcurgă, dus-întors, distanța dintre Câmpia Turzii și Sevastopol (Crimeea), unde se află principalele forțe militare ale Rusiei din Marea Neagră.
Aeronavele MQ-9 sunt apte să facă supraveghere aeriană cu o cameră video în infraroșu, dar pot fi și înarmate – de exemplu, cu rachete antitanc.
Statele Unite au indicat în mod explicit că sunt interesate să-şi sporească operaţiunile de colectare de informaţii, supraveghere şi recunoaştere în estul Europei și în zona Mării Negre.
De altfel, în luna mai 2018, Forţele Aeriene ale SUA au început să opereze drone MQ-9 de la baza Miroslawiec din Polonia. Despre dronele din Polonia, partea americană a precizat că nu au armament la bord şi că desfăşoară doar operaţiuni de colectare de informaţii, supraveghere şi recunoaştere (ISR).
Pe de altă parte, un operator de dronă MQ-9 Reaper a declarat pentru publicaţia „Air Force Times“ că asemenea aeronave sunt în prezent folosite în zonele unde „avem supremație aeriană totală“ și că este puţin probabil ca aceste aparate să execute zboruri deasupra unor zone de război, precum estul Ucrainei, din cauza riscului de a fi doborâte de grupările susținute de Rusia, ceea ce ar duce la agravarea conflictului.
Jim Townsend, fost asistent adjunct al secretarului Apărării pentru Europa şi NATO, a declarat că SUA ar putea folosi, cel mai probabil, drone MQ-9 dislocate în România pentru a monitoriza situaţia în zona Mării Neagre, cu scopul obţinerii unor date mai exacte despre activităţile rusești în această regiune.
În Statele Unite, aeronavele MQ-9 sunt în dotarea Forțelor Aeriene, a serviciilor de pază a frontierei și a CIA.
În beneficiul României, dronele americane lansate de la Câmpia Turzii ar putea oferi informații despre inițierea unor „posibile acțiuni ostile“.
„Cred că semnalul destinat rușilor este că NATO și Statele Unite consideră Marea Neagră la fel de importantă precum Marea Baltică din punct de vedere al stabilității și ca spațiu de descurajare a unei agresiuni“, a precizat Jim Townsend.
