2.4 C
București
marți, 12 noiembrie 2024
AcasăSocialINS arată că românii mănâncă mai mult, dar de proastă calitate. A...

INS arată că românii mănâncă mai mult, dar de proastă calitate. A crescut consumul de cartofi și a scăzut cel de zahăr

Românii au consumat în anul 2021 mai multe produse de panificație, mai mulți cartofi, însă consumul de produse animale nu s-a modificat simțitor, potrivit datelor INS.

Consumul mediu anual de produse alimentare, pe locuitor, a fost constituit cu preponderenţă
din produse de origine vegetală. În anul 2021, comparativ cu anul 2020, consumul mediu anual, pe locuitor, a înregistrat atât scăderi cât şi creşteri la grupele de produse de origine vegetală. Astfel, consumul mediu anual de cereale şi produse din cereale (în echivalent boabe) pe locuitor, a înregistrat o creștere de 0,7 kg, faţă de anul precedent.
Consumul mediu anual de grâu şi secară şi produse din grâu şi secară (în echivalent boabe) pe locuitor a crescut cu 3,5 kg, iar consumul mediu anual de porumb şi produse din porumb (în echivalent boabe) pe locuitor a scăzut cu 2,8 kg.

Consumul mediu anual de legume, leguminoase boabe şi pepeni, pe locuitor, a înregistrat o creștere, de 7,4 kg, faţă de anul precedent. Această evoluţie s-a datorat creșterii consumurilor medii anuale pe locuitor la: tomate cu 3,3 kg, pepeni cu 2,0 kg, varză cu 1,3 kg, ardei cu 1,2 kg, rădăcinoase comestibile cu 0,9 kg, iar la leguminoase boabe și alte legume cu câte 0,2 kg.

Consumul mediu anual de cartofi, pe locuitor, a crescut cu 4,7 kg în anul 2021, comparativ cu
anul precedent. Consumul mediu anual de fructe şi produse din fructe (în echivalent fructe proaspete), pe locuitor, a crescut (+7,7 kg) în anul 2021, comparativ cu anul precedent, în principal datorită creșterii consumului mediu anual pe locuitor, de mere (+4,3 kg).

În anul 2021, consumul mediu zilnic de calorii a înregistrat o creştere de 28 calorii faţă de anul
precedent. Atât consumul mediu zilnic de calorii de origine vegetală cât şi consumul mediu zilnic
de calorii de origine animală au crescut cu 19, respectiv cu 9 calorii.


Concluzia la care au ajuns specialiștii de la INS este că se remarcă o creştere a consumului mediu anual la unele produse de origine vegetală cu pondere mare în alimentaţia populaţiei din România la:

  • cereale şi produse din cereale (în echivalent cereale boabe);
  • cartofi;
  • legume şi produse din legume (în echivalent legume proaspete);
  • pepeni;
  • leguminoase boabe;
  • fructe şi produse din fructe (în echivalent fructe proaspete).

  • S-a înregistrat scădere la:
  • zahăr și produse din zahar (în echivalent zahăr rafinat);
  • grasimi vegetale (greutate brută).
    În ceea ce priveşte consumul de produse de origine animală, se remarcă atât creşteri cât și
    scăderi la componentele de bază:
  • creșterea consumului mediu anual de carne, produse din carne şi organe comestibile, datorat
    creșterii consumului mediu anual de carne şi produse din carne de porcine;
  • creșterea consumului mediu anual de lapte şi produse din lapte;
  • o creștere a consumului mediu anual de ouă;
  • o tendinţă de creștere a consumului mediu anual de peşte şi produse din peşte;
  • o scădere ușoară a consumului mediu anual de grăsimi animale (greutate brută).

    Cele mai mari ponderi în anul 2021 în consumul mediu net zilnic pe locuitor le-au avut: laptele şi produsele din lapte (30,8%), legumele şi produsele din legume (17,5%), cerealele şi produsele din cereale (15,5%), fructele şi produsele din fructe (10,8%), cartofii (9,6%) şi carnea şi produsele din carne (7,3%); aceste şase grupe de produse au reprezentat peste 90% din consumul mediu net zilnic pe locuitor.
    În anul 2021 o persoană a consumat, în medie pe zi, 2345 grame alimente, mai mult cu 52
    grame faţă de anul precedent, din care: 1403 grame (+41 grame faţă de anul precedent)
    alimente de origine vegetală şi 942 grame alimente de origine animală (+11 grame față de
    anul precedent).

    Conform unor studii referitoare la nutriţie, proporţia substanţelor nutritive într-o raţie
    calorică echilibrată (pentru adultul sănătos trebuie să fie de:
     10 – 15% (13% în medie) proteine;
     25 – 30% (28% în medie) lipide;
     55 – 65% (60% în medie) glucide. Întreg studiul poate fi văzut aici.
Cristina Corpaci
Cristina Corpaci
Din iulie 2021 m-am alăturat echipei România Liberă, unde sunt editor și editorialist economic.
Cele mai citite

Dobânzile mari, munții greu de escaladat ai creditării

Dobânzile la creditele din România au devenit o provocare copleșitoare pentru consumatori și companii, o călătorie economică pe teren accidentat, care contrastează puternic cu...

Cătălin Predoiu are încredere că angajații MAI vor face ca alegerile să se desfășoare ireproșabil

Toate cadrele Ministerului Afacerilor Interne, indiferent de armă, de structură, de funcţie, de grad, sunt obligate prin lege şi Constituţie să fie neutre şi...

Audierea ultimilor șase comisari europeni desemnați, printre care și Roxana Mînzatu, va avea loc marți în Parlamentul European

Ultimii şase comisari europeni desemnaţi, cei propuşi pentru funcţiile de vicepreşedinţi executivi ai Comisiei Europene, între care şi reprezentanta României, Roxana Mînzatu, sunt audiaţi...
Ultima oră
Pe aceeași temă