Zilele trecute, tavanul fals al unei școli din mediul rural, din județul Sibiu, s-a prăbușit. Patru dintre elevii școlii, care s-au întors în clasă mai devreme din pauză, au fost prinși sub acesta. Din fericire, au suferit răni ușoare și doar unul dintre ei a necesitat două zile de internare în spital pentru investigații. Școala gimnazială Alămor din comuna sibiană Loamneș a fost construită în anul 1936, iar ultimele reparații la nivel de infrastructură au fost făcute în urmă cu mai bine de 20 de ani, după cum afirmă primarul localității. Școala urmează să intre într-un program de reabilitare prin fonduri PNRR, însă, până atunci, copiii au fost mutați într-un alt corp de clădire.
La data de 5 octombrie 2022, la lansarea HartaEdu.ro, statisticile legate de siguranța elevilor la școală erau mai mult decât îngrijorătoare:
· Peste 600 de școli din România aveau risc seismic de grad I și II și impuneau lucrări urgente. Doar un procent de 6% din totalul școlilor le reprezenta pe cele expertizate. Și aproape jumătate, 42%, dintre clădirile în care funcționează școli în România sunt amplasate în zone cu risc seismic ridicat.
· Mai mult decât atât, în ultimii 10 ani, 11 instituții de învățământ s-au prăbușit peste elevi la ore, iar cauzele nu au fost cutremurele. Într-o școală gimnazială din județul Galați același tavan dintr-o sală de clasă s-a prăbușit într-un an și jumătate de 4 ori.
· În plus, jumătate dintre școlile din România nu erau dotate cu sală de sport, 500.770 de elevi nu aveau acces la o bibliotecă, 1 din 6 școli nu avea o sursă autorizată de alimentare cu apă, 845.000 de elevi nu aveau acces la un laborator de ştiinţe și 230.000 de elevi nu aveau grupuri sanitare în incinta şcolii.
Acesta a fost motivul pentru care organizația Narada a lansat HartaEdu.ro, o platformă prin care sunt scoase la suprafață nevoile din școlile din România, mobilizând, în același timp, comunitățile și mediul privat pentru a găsi soluții de rezolvare. După doi ani de la lansare, pe HartaEdu sunt înscrise azi aproape 1500 de alerte, dintre care aproximativ 400 din zona de siguranță. Tot în acești doi ani, 100 dintre alertele ce țin de siguranța elevilor la ore au fost finanțate cu ajutorul partenerilor Narada și rezolvate.
Dar ce înseamnă siguranță? În cazul de față putem traduce acest termen pe baza intervențiilor în infrastructura școlară, fără de care zeci de mii de copii din întreaga țară s-ar fi aflat într-un pericol real la ore. Însă Narada vede siguranța mai departe de această barieră fizică. E vital ca elevii să fie protejați fizic la școală, însă siguranța lor trebuie să fie legată și de perspectivele de viitor. Se poate considera că o generație de elevi se simte în siguranță atunci când are o bună pregătire pentru viitor, are toate instrumentele necesare, academice, profesionale și de tehnologie pentru a-și construi drumul în viață. „Trăim o oportunitate istorică în care putem folosi tehnologia ca să facem niște salturi rapide în educație, însă nouă încă ne pică tavanul în cap. Am rezolvat atâtea alerte pe HartaEdu.ro și încă ne concentrăm investițiile pe lucruri care țin de siguranța de bază, lucru care ar trebui să nu se mai întâmple în contextul acesta al dezvoltării tehnologiei, al încercărilor de introducere a inteligenței artificiale în educație, astăzi când lumea vorbește despre asistenți virtuali și realitate augmentată. Aceste probleme par că nu se mai termină și la un moment dat trebuie să găsim intersecția dintre ele și tehnologie„, declară Raluca Jianu, CEO Narada.
Numai în 2023, Narada a organizat 12 șantiere mari în 12 școli din România ce au avut nevoie de intervenție pe partea de infrastructură și siguranța elevilor la ore. O școală a fost reabilitată și reamenajată în interior astfel încât să devină etalon pentru școlile din mediul rural, iar în celelalte au fost construite spații de învățare în aer liber, terenuri de sport și au fost schimbate rețelele de electricitate.
„În ceea ce ce privește experiența personală cu Narada pot spune că a fost una deosebită, ca într-o familie. Am simțit o implicare deosebită din partea acestora, căutând să aducă mereu îmbunătățiri proiectului. De aceea singurul lucru pe care aș putea să îl adaug la final este doar un mare <Mulțumesc>”, atât în nume personal, cât și din partea copiilor care vor beneficia de terenul de sport. Bucuria acestora nu cred că poate fi descrisă în cuvinte„, mărturisea Bogdan Dorneanu, profesor de matematică la Școala gimnazială din Hârlău, la terminarea unuia dintre șantiere.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
