Dacă Coaliția de Guvernare ne-a dat asigurări că nu vor fi majorări de taxe și impozite, ne trezim din nou că vom fi suprataxați pentru diverse servicii și bunuri. În schimb, taxa de solidaritate, mult cântată de Marcel Ciolacu pare să a fost dată uitării, iar de la 1 septembrie, mediul de afaceri, în special IMM-urile vor fi taxate.
Cei mai nemulțumiți sunt cei care nu vor mai avea facilități fiscale, iar acest lucru ar putea crea haos. De cealaltă parte, dacă în continuare vom avea facilități fiscale pentru industria IT, nu vom reuși niciodată să strângem bani la buget, mai ales că majoritatea din acest domeniu au printre cele mai mari salarii. În acest sens, Guvernul propune pragul de 10.000 de lei pe lună.
„În condiţiile în care economia românească se confruntă cu un deficit major de forţă de muncă alăturat unei scumpiri rapide a costului muncii în raport cu principalii competitori, eliminarea facilităţilor nu poate fi făcută brusc şi, eventual, fără propunerea unui plan concret de politică prin care să fie asigurată sustenabilitatea şi atractivitatea pentru sectoarele vizate. Din acest motiv, considerăm că eliminarea facilităţilor fiscale motivată prin nevoia de finanţare a deficitului bugetar este nepotrivită, politicile economice având întocmai rolul de a asigura că – pe termen lung – valoarea adăugată generată în economie este mai mare decât beneficiul obţinut pe termen scurt prin suplimentarea pe moment a veniturilor bugetare”, spun reprezentanții Concordia, cea mai mare asociație patronală.
Totodată, reprezentanţii Concordia susţin eliminarea inechităţilor din sistemul fiscal, însă precizează că particularităţile fiecărui sector şi modul în care acestea generează valoare în economia românească sunt „elemente ce nu trebuie ignorate în acest proces”.
„Altfel spus, inechităţile nu trebuie confundate cu facilităţile oferite tocmai pentru a ajuta sectoare care fie suferă din cauza caracteristicilor structurale ale economiei româneşti şi mondiale, fie nu au atins încă gradul necesar de maturitate pentru a fi competitive în lanţurile valorice globale în absenţa unor măsuri de sprijin. Este binevenită o discuţie despre cele mai bune măsuri de politică industrială pe care le poate lua România în perioada următoare pentru a face faţă dublei tranziţii verzi şi digitale şi crizelor multiple care o afectează”, se arată în document.
România este dependentă de banii europeni, iar ajustarea fiscală, adică reducerea treptată a deficitului bugetar, este necesară, însă fără reforme pe toate palierele – cheltuieli, venituri, administrare fiscală – nu se poate realiza, susţine Daniel Anghel, Partener, coordonator servicii fiscale şi juridice PwC România.
„Nu trebuie să se înţeleagă că toate facilităţile fiscale sunt rele şi ar trebui eliminate, însă trebuie să fim conştienţi că ele trebuie să fie limitate în timp raportat la scopul care le-a fost atribuit iniţial şi că e firesc ca, la un moment dat, să fie evaluate şi eventual eliminate. Nu este în niciun caz un argument pentru o fiscalitate mare, ci pentru reglarea sistemului fiscal şi pentru întărirea capacităţii administraţiei fiscale în vederea combaterii evaziunii fiscale, ca şi pentru reforme serioase în domeniul cheltuielilor statului. Până la urmă este nevoie de venituri bugetare care să acopere nevoile unui stat european cu servicii moderne de sănătate, educaţie, infrastructură etc. Şi aici este miezul întregii probleme: modernizarea României pentru care sunt necesare reforme ale statului. PNRR a venit ca un proiect de ţară în care fondurile europene sunt condiţionate de reformele realizate. Consolidarea fiscală este o condiţie printre altele ale acestui proiect, iar soluţia pe termen lung este o abordare diferită care să vizeze atât sistemul de taxare, cât şi administrarea fiscală, salarizarea în sectorul public, pensiile, modul în care sunt cheltuiţi banii publici, pentru că în caz contrar, nu vom ieşi din cercul vicios. Cum va reuşi statul să împace pe toată lumea este greu de înţeles atunci când dezbaterea reală lipseşte.”, spune Daniel Anghel.
Printre alte măsuri se numără și impozitarea tichetelor de masă şi a voucherelor de vacanţă cu contribuţia la asigurările sociale de sănătate.
„În scopul reducerii deficitului bugetar, în ultimul timp, în spaţiul public, se discută, pe lângă alte măsuri, despre aceea a includerii în pachetul de majorări de taxe şi impozite pe care îl pregăteşte Guvernul României, şi a impozitării tichetelor de masă şi a voucherelor de vacanţă, cu contribuţia la asigurările sociale de sănătate, în plus faţă de impozitul pe venit care se aplică în prezent acestor bilete de valoare. În opinia tuturor federaţiilor membre ale CNSLR- Frăţia, măsura impozitării cu CASS va avea efecte negative asupra veniturilor tuturor categoriilor sociale”, se menţionează în scrisoare.
Guvernul era așteptat să dea Ordonanța austerității în aceste zile prin care sunt de asemenea reduse alte cheltuieli bugetare și sunt introduse noi măsuri prin care se urmărește atragerea de bani la buget. Doar că la presiunea mediului de afaceri, Coaliția a decis să amâne câteva zile această decizie, deși reprezentanții din afaceri au cerut amânarea noilor măsuri de câteva luni de zile. De asemenea, de la 1 ianuarie ar urma să intre în vigoare alte măsuri prin care românii cu venituri mari, dar și cu proprietăți să fie supraimpozitați.
Până la noi directive, în câteva săptămâni ar urma să aibă loc prima rectificare bugetară din acest an, după ce au fost majorate salariile profesorilor, ale medicilor, polișiștilor și alte categorii sociale care au solicitat să le fie plătite drepturile conform legii salarizării din 2017.
