Preşedintele parlamentului de la Chişinău, Igor Grosu, şi-a exprimat speranţa ca limba română să fie statuată şi în textul Constituției Republicii Moldova, dar a menţionat că deocamdată nu există voturile necesare pentru schimbarea Legii fundamentale, într-o declaraţie prilejuită de sărbătorirea Zilei Limbii Române la 31 august, relatează Radio Chişinău.
Grosu spune că limba română se bucură de un interes în creştere în rândul populaţiei alolingve din Republica Moldova care conştientizează importanţa cunoaşterii limbii oficiale pentru integrare şi avansare socială.
Referindu-se la articolul 13 din Constituţie privind denumirea limbii oficiale în Republica Moldova, şeful legislativului a afirmat că acest lucru nu trebuie doar bifat şi va fi făcut când vor exista suficiente voturi pentru modificarea Constituţiei.
‘Acum o să mă întrebaţi de ce nu se pune la vot schimbarea sintagmei. Eu consider că nu trebuie să irosim o ocazie pur şi simplu, să bifăm că am încercat, întrucât voturile nu le avem, să recunoaştem. Dar eu am încrederea şi văd aceasta în discursul public al celor care se pretind moldovenişti, statalişti că acceptă limba română tot mai mult şi mai mult, fie voluntar sau involuntar. Eu cred că aceasta într-o bună zi o să devină un gest pe care noi va trebui să-l facem, pentru că toţi recunosc şi înţeleg că e vorba de limba română, de un popor român, o istorie comună’, a afirmat Igor Grosu, potrivit agerpres.ro.
Potrivit Art.13 din Constituţia Republicii Moldova, limba de stat este în continuare ‘limba moldovenească’, aceasta deşi, în decembrie 2013, Curtea Constituţională a stabilit că limba de stat în Republica Moldova este limba română. De fapt, aceasta a statuat că Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, care prevede că limba de stat este româna, prevalează asupra Constituţiei şi face corp comun cu Legea Supremă. Decizia Curţii Constituţionale nu obligă însă parlamentul, care decide asupra modificării Constituţiei, substituirea în Art.13 a ‘limbii moldoveneşti’ cu cea română. Pentru o asemenea modificare ar fi necesare 2/3 din voturile deputaţilor, adică 67 de voturi din totalul de 101 – voturi pe care partidele de dreapta nu le-au avut niciodată, notează reporterul Deutsche Welle din Chişinău.
Igor Grosu își dorește ca limba română să fie în textul Constituției Republicii Moldova, fiind susținut și de președintele Maia Sandu
De Ziua Limbii Române, în capitala Republicii Moldova s-a deschis cea de-a V-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte Bookfest Chişinău.
Preşedintele Maia Sandu a participat la ceremonia de deschidere, subliniind în discursul său că literatura română este la ea acasă pe ambele maluri ale Prutului.
‘Salonul Internaţional de Carte ‘Bookfest’ ne demonstrează că literatura română este şi se simte acasă pe ambele maluri ale Prutului. Autori, scriitori din R. Moldova îşi editează cărţi la editurile din România. În acelaşi timp, autori din România găsesc prestigios să editeze cărţi la Chişinău. Apreciez această infuzie tot mai concentrată de produs cultural românesc de calitate la Chişinău. Sunt sigură că prestaţia oamenilor noştri de creaţie este apreciată în oraşele din România’, a menţionat Maia Sandu, citată de portalul Deschide.md.
În mesajul său transmis de Ziua Limbii Române, premierul Natalia Gavriliţa a subliniat că ‘limba română este cel mai puternic element identitar care ne defineşte ca naţiune, care arată lumii cine suntem şi de unde venim’, într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook.
În mesajul său, Gavriliţa a subliniat că cel mai frumos omagiu pe care putem să-l aducem limbii române este s-o învăţăm, s-o preţuim şi să o vorbim corect.
Cum a marcat Iohannis Ziua Limbii Române
Ziua Limbii Române a fost marcată printr-un mesaj și de președintele Klaus Iohannis: „Dragi români de pretutindeni, să nu încetați să iubiți limba română și să cultivați dragostea pentru aceasta și în rândul copiilor, în spiritul prețuirii și folosirii sale corecte”.
„Astăzi, 31 August, sărbătorim Ziua Limbii Române. Îi felicit cu acest prilej pe toți cei care contribuie în domeniul literar, al științei și al cercetării, în spațiul academic ori editorial la cultivarea limbii române și la comunicarea prin intermediul acesteia a importantelor valori ale civilizației românești și universale! Pentru românii de peste hotare, limba română este cea care îi face să se simtă „acasă”, oriunde s-ar afla, iar, într-o diaspora atât de numeroasă, rolul său de liant este mai important ca niciodată. Dragi români de pretutindeni, să nu încetați să iubiți limba română și să cultivați dragostea pentru aceasta și în rândul copiilor, în spiritul prețuirii și folosirii sale corecte”, transmite Klaus Iohannis.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
