Guvernul a promis majorări de salarii și pensii, iar acum ministrul finanțelor, Marcel Boloș, trage un semnal de alarmă că nu mai sunt bani pentru a face față tuturor majorărilor. Totuși, ministrul finanțelor spune că este nevoie de acordul Comisiei Europene pentru a rezolva aceste situații. De altfel, țara noastră a raportat un deficit bugetar de 2,06% în primele trei luni.
Marcel Boloș a ieșit de la întâlnirea cu premierul Marcel Ciolacu și a declarat în fața jurnaliștilor că va ține cont de traiectoria Comisiei Europene.
,,Nu se pune problema sub nicio formă să nu avem aceste angajamente salariale atât pentru personalul din ministerul educației, ministerul sănătății și toate celelalte angajamente pe care Guvernul și le-a luat. Nu se pune problema să nu achităm aceste cheltuieli de personal, iar în ceea ce privește ținta de deficit bugetar, din acest punct de vedere, punctul de pornire va fi cel pe care îl vom avea în traiectoria de consolidare bugetară pe care Comisia Europeană o va propune în luna iunie”, a declarat ministrul finanțelor, Marcel Boloș.
Premierul Marcel Ciolacu a vorbit despre investiții publice care ar urma să aducă mai mulți bani la buget.
”Pentru acest an avem cel mai mare volum de investiții alocat din fonduri naționale și europene. Datele pe primul trimestru al anului arată o creștere cu 70% a execuției cheltuielilor pentru investiții comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Vom menține ritmul alert al investițiilor atât pentru a finaliza cât mai repede proiectele pe care cetățenii le așteaptă în mod firesc – infrastructură de transport, medicală, de educație, investițiile din sectorul energiei și digitalizării – dar și pentru a utiliza cât mai eficient resursele”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu.
Potrivit execuției bugetare până la 31 martie 2024, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 22,50 miliarde lei, fiind de 1,7 ori mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 13,16 miliarde lei.
La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat, alături de șeful Executivului, vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Adrian Veștea, reprezentanți ai Ministerului Transporturilor și Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
Deficitul bugetar se adâncește de la o lună la alta, iar gaura din buget s-a majorat cu 6,9 miliarde de lei, la finalul lunii martie.
Deficitul bugetar a urcat la 2,06% din Produsul Intern Brut după primele trei luni din acest an, soldul negativ cifrându-se la 35,88 miliarde de lei, faţă de 28,99 miliarde de lei sau 1,67% din PIB după primele două luni, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanţelor.
Astfel, dacă la finalul lui februarie 2024, România avea o creștere fenomenală a deficitului bugetar cu 1,67% din PIB, adică 28,99 miliarde de lei, la finalul primului trimestru gaura din buget s-a adâncit și mai mult: 2,06% din PIB, adică 35,88 miliarde de lei. Diferența de la o lună la alta, în martie 2024 față de februarie 2024, este de 6,89 miliarde de lei.
„Execuţia bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 35,88 miliarde lei, respectiv 2,06% din PIB, faţă de deficitul de 22,75 miliarde lei, respectiv 1,42% din PIB aferent celor trei luni ale anului 2023”, potrivit Ministerului Finanțelor.
De asemenea, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 168,04 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 22,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Bugetul pentru acest an este construit pe un deficit în scădere la 5% din PIB, de la 5,68% din PIB în 2023.
România poate pierde bani europeni din cauza deficitului bugetar
Faptul că România nu reușește o gestionare predictibilă și transparentă a finanțelor, ci accentuează deficitul bugetar prin setul de măsuri fiscale adoptate și cheltuieli în creștere cu aparatul bugetar, poate duce la pierderea fondurilor europene convenite prin jaloanele PNRR. Acest aspect ar putea avea urmări directe asupra proiectelor majore de infrastructură derulate sau asumate de România, precum construcția de infrastructură rutieră (autostrăzi), dar și în cazul proiectelor de infrastructură sanitară sau educațională derulate prin intermediul fondurilor europene.
Potrivit celor mai recent estimări publicate, Comisia Europeană prognozează un deficit bugetar de peste 6,5% din PIB pentru 2024, în cazul României. Recent, FMI a revizuit în scădere, la 2,8%, estimările privind creșterea economiei românești în acest an.
