Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, s-a declarat sâmbătă deschis ideii trimiterii de soldaţi germani în Ucraina dacă o zonă demilitarizată ar fi instituită pentru a garanta respectarea unei ipotetice încetări a focului cu Rusia, potrivit barrons.com.
Într-un interviu acordat publicaţiei Suddeutsche Zeitung, Pistorius s-a poziţionat de asemenea pentru un buget al apărării „mai degrabă de 3%” din PIB, deşi Donald Trump a cerut recent 5% pentru membrii NATO. „Suntem cel mai mare partener al NATO în Europa. Este evident că vom juca un rol şi că noi va trebui să ne asumăm responsabilitatea”, a declarat ministrul, întrebat despre o eventuală trimitere de trupe germane pentru a participa la securizarea unei zone-tampon între cele două părţi beligerante în Ucraina.
„Problema va fi discutată la momentul potrivit”, a declarat ministrul german al Apărării
Dar „problema va fi discutată la momentul potrivit”, a mai spus ministrul social-democrat, care speră să-şi păstreze funcţia după alegerile legislative anticipate din 23 februarie. Preşedintele ales american Donald Trump, care îşi va prelua oficial atribuţiile luni, a promis în timpul campaniei sale electorale să pună capăt acestui conflict între Ucraina şi Rusia în mai puţin de „24 de ore”. De atunci, el şi-a acordat mai mult timp, dar discuţiile ar putea să înceapă rapid printr-o întâlnire între Donald Trump şi preşedintele rus Vladimir Putin.
Însă Ucraina nu este în prezent în poziţia de forţă necesară înainte de deschiderea unor eventuale negocieri de pace cu Rusia, a avertizat luni secretarul general al NATO, Mark Rutte. Dacă „Rusia ocupă circa 18% sau 19% din teritoriul ucrainean”, ea „nu a obţinut prea mult” în cei aproape trei ani de război şi aceasta în pofida „pierderilor ridicate în propria sa armată”, consideră Boris Pistorius.
Într-o reuniune recentă a ţărilor care sprijină Ucraina, SUA au afirmat că Moscova pierdea aproape 1.500 de oameni zilnic în noiembrie. Întrebat despre efortul cerut Berlinului în cadrul NATO, Boris Pistorius a estimat că „va trebui, fără îndoială, mai degrabă să vorbim despre 3% decât de 2%”, actualul nivel al cheltuielilor pentru apărare din PIB.
Cancelarul Olaf Scholz, social-democrat ca şi Boris Pistorius, respinsese deja propunerea noului preşedinte american, care ar implica, potrivit lui, consacrarea anuală a 200 miliarde de euro cheltuielilor pentru apărare, în comparaţie cu un buget federal de aproape 490 de miliarde prevăzut pentru 2025.
Veste proastă pentru Ucraina. Germania îi reduce substanțial ajutorul militar în 2025
Germania prevede în bugetul său pe 2025 o reducere la jumătate a ajutorului său militar bilateral către Ucraina, mizând pe banii generaţi de activele ruse îngheţate pentru a se continua susţinerea financiară a Kievului, a declarat sâmbătă o sursă parlamentară, potrivit barrons.com.
Guvernul lui Olaf Scholz, care încearcă să facă economii, nu prevede „ajutoare suplimentare” celor 4 miliarde de euro prevăzute în bugetul pe anul viitor pentru a ajuta militar Ucraina, a indicat această sursă, confirmând informaţiile din presă.
În acest an, ajutorul Berlinului, al doilea contributor după SUA, se ridică la 8 miliarde de euro.
Pentru a compensa, Germania mizează pe „crearea, în cadrul G7 şi al Uniunii Europene, a unui instrument financiar care să utilizeze activele ruse îngheţate”, a adăugat o sursă din cadrul Ministerului de Finanţe.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
