Experții observă o tendință în creștere printre angajați, din diverse industrii, de a participa la ceea ce se numește „teatrul productivității” – o activitate frenetică de fațadă menită să încheie ziua de muncă. Generația Z, adesea asociată cu fenomenul „quiet quitting” (demisia silențioasă) și cu o viziune pragmatică asupra muncii, conduce această transformare.
Se estimează că, până în 2024, membri ai Generației Z vor depăși numeric baby boomers în forța de muncă, reprezentând aproximativ 27% din aceasta până în 2025.
Deși este tentant să se învinovățească tinerii pentru lipsa de implicare, specialiștii subliniază că ceea ce poate fi perceput de generațiile mai în vârstă ca o formă de nemulțumire sau lene este, de fapt, o afirmație a limitelor sănătoase stabilite de tineri, conform unui articol publicat de Business Insider.
Richard Wahlquist, CEO al Asociației Americane de Resurse Umane, avertizează că scăderea nivelului de implicare a angajaților reprezintă „cea mai mare provocare” cu care se confruntă companiile.
Aceasta are implicații financiare semnificative; datele Gallup sugerează că dezangajarea ar putea costa economia globală peste 8 trilioane de dolari, iar angajații dezangajați pot genera pierderi echivalente cu 18% din salariile lor anuale.
„Majoritatea angajaților din birouri nu sunt implicați, iar mulți ar pleca pentru oferte mai avantajoase,” explică Wahlquist, adăugând că aproximativ 17% dintre angajați sunt activ dezangajați și pot afecta negativ atmosfera de lucru.
Datele recente arată că milenialii și Generația Z au înregistrat cea mai mare scădere a implicării.
Deși problema dezangajării nu este nouă, se remarcă un moment unic în această dinamică. Leena Rinne, șefa departamentului de coaching de la Skillsoft, evidențiază că pandemia de COVID-19 a amplificat această problemă, dezvăluind cât de mult pot influența schimbările externe implicarea angajaților în muncă.
Această situație subliniază nevoia urgentă de a regândi abordările companiilor față de angajament și de a răspunde mai bine nevoilor actuale ale forței de muncă.