Sistemele publice de pensii și fondurile suverane de investiții intenționează să-și extindă investițiile pe piețele private în 2024, potrivit unui articol publicat de Financial Times.
Un sondaj realizat de Forumul Oficial al Instituțiilor Monetare și Financiare (Omfif), un think-tank britanic, a arătat că aproape 60% dintre fondurile intervievate plănuiesc să mărească alocările pentru infrastructură, iar peste 40% intenționează să investească mai mult în capital privat.
Sondajul a inclus 28 de fonduri de pensii și fonduri suverane care administrează active totale de 6.500 de miliarde de dolari la nivel global.
Interesul pentru piețele private, în creștere
Entuziasmul pentru piețele private persistă, chiar dacă acestea au atras deja sume semnificative de la investitori în perioada post-criză financiară din 2008.
Investitorii au căutat astfel randamente mai mari și o volatilitate mai redusă, deși există temeri legate de formarea unei potențiale bule.
Conform sondajului Omfif, trei din cele patru sectoare cele mai dorite de fonduri se află în zona piețelor private, pe fondul unei scăderi a îngrijorărilor legate de inflație.
Investitorii mari par dispuși să își asume riscuri mai mari pentru a obține randamente mai atractive.
Exemple din sector
„Fondurile publice vor continua, în ansamblu, să aloce mai mult către piețele private până când se va întâmpla ceva rău”, a declarat Paul O’Brien, administrator al Wyoming Retirement System, care gestionează active de 11,2 miliarde de dolari. „Nu s-a întâmplat nimic rău până acum”.
Un exemplu notabil este sistemul de pensii al angajaților publici din California, care a ajustat anul acesta alocarea strategică a activelor.
Fondul și-a majorat expunerea țintă la capital privat de la 13% la 17% și a crescut alocarea pentru datoria privată de la 5% la 8%, cu scopul de a stimula randamentele.
În timp ce investitorii continuă să aloce resurse către piețele private, băncile centrale și autoritățile de reglementare atrag atenția asupra riscurilor. Piețele private, caracterizate de cerințe mai reduse de informare și de o lichiditate mai scăzută decât cele publice, rămân o preocupare majoră pentru autorități.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
