Resursele pe care le aveam ne-ar fi permis acest lucru, crede Iosif Pop, primul preşedinte al Băncii Transilvania.
„Sigur că dacă măsor acum, la 100 de ani, cu pornirile de atunci, să nu-i spun avânt, că era o energie care concentra, într-adevăr, foarte multă voinţă, dar cu pornirile şi cu trăirile de atunci, astăzi ar fi trebuit să fim extrem, extrem de aproape de ceea ce ar însemna Germania, vorbesc cu resursele pe care le avem, înaintea Franţei, mult înaintea Franţei. Cu resursele pe care le aveam şi le avem. Ca jucător în economie, cu resursele pământului, ale minţii şi ale oamenilor pe care îi aveam. Asta putea fi România”, a precizat bancherul.
Acesta descrie sumar motivele care au făcut ca lucrurile să stea altfel. „Din păcate, ce pot să spun? A venit Al Doilea Război Mondial. Ne-a frânt elanul, a venit criza dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial, apoi a venit comunismul mşi am început să gândim altfel. Şi să reacţionăm roboticeşte. Şi apoi a venit democraţia, în care, spun eu şi o repet până vom înţelege, a venit un val de ploi torenţiale şi a ridicat toată pleava societăţii deasupra, pe val, şi a rămas cocoţată acolo, şi astăzi conduce România şi ne-o vinde pe bucăţele”, a mai precizat Pop.
Cu toate acestea, omul care a pus bazele actualei bănci recunoaşte meritele imediate ale generaţiei care a făcut Unirea. „Dacă mă întorc şi văd de la 100 de ani distanţă, făcusem prin anii 94 o prezentare retrospectivă – ce s-a întâmplat cu energiile de la încheierea primului război mondial. Şi atâtea lucruri deosebite poţi să arăţi cu degetul sau să le constaţi atunci, cu un progres nemaipomenit, voinţa oamenilor a marcat un progres nemaipomenit încât rămâi încântat. Punctăm aşa, ce s-a înfiinţat la Cluj: Universitatea Babeş – Bolyai, imediat după, Arta şi Design-ul, imediat după, Opera, imediat după, Teatrul Naţional, nu foarte departe s-au pus bazele Academiei de Muzică. Vorbesc acum ca locaţii, dar şi ca activităţi care au dovedit sau ne-am dovedit că suntem capabili să mergem neduşi de la spate în direcţia bună, dar cu alţi conducători şi cu o altă echilibristică a minţii, cu alte ţinte duse pentru folosul oamenilor, la acea vreme”,mai spune acesta.
Unde am fi putut fi astăzi, după aproape 30 de ani de la Revoluţia din 1989? Bancherul clujean oferă prognoza sa. „Dacă plecarea din 89, din 90, pentru că eram la cumpăna dintre ani, era pe direcţia bună, pe direcţia sănătoasă, dacă entuziasmul acelei schimbări era folosit în zona sănătoasă, aşa cum spuneam, în direcţia bună,astăzi ar fi trebuit să fim înaintea Poloniei, foarte departe de Grecia, aproape de Cehia, dacă e să mă compar cu ţări din zonă”, a mai spus Iosif Pop, fondatorul singurei bănci private cu capital majoritar românesc.
