Agentul guvernamental pentru CEDO pare să nu știe cum se mai poate apăra Executivul în procesul cu Asociația Composesoratul Borșa. Directorul din cadrul MAE evită să menționeze chiar și dacă statul roman și-a apărat corect șansele în această speță.
Telenovela pentru retrocedarea a aproximativ 17.000 de hectare de pădure din zona Maramureșului continuă, iar reprezentanții statului român încă par să facă non-combat sau nu au nicio strategie.
După ultima decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), favorabilă Asociației Composesoratul Borșa, reprezentanții statului român nu știu încă, dacă se vor mai apăra în această speță sau nu.
“România liberă” a încercat să afle de la directorul Direcției Agent Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Oana Ezer, ce șanse mai are statul roman să nu fie obligat la plata unui prejudiciu uriaș și care este următoarea acțiune pe care o va întreprinde.
Contactată telefonic de reporterii RL, reprezentantul statului la CEDO nu a putut să furnizeze multe informații.
“Deocamdată hotărârea nu este definitivă și nu s-a stabilit nicio despăgubire de către curte. Deocamdată nu vă pot oferi niciun fel de informații, pentru că nu există momentan informații”, ne-a declarat Oana Ezer.
Întrebată care va fi următoarea acțiune pe care o va întreprinde statul, pentru a se apăra, Ezer ne-a spus: “Este în evaluare situația. Nu vă pot da detalii”.
“Dacă vă uitați la data hotărârii, 8 februarie este termen limită pentru orice. Fie devine definitivă, fie se atacă”, ne-a mai precizat directorul din cadrul MAE.
Întrebată dacă statul urmează să atace hotărârea, Oana Ezer ne-a spus: “Nu vă pot da aceste informații”.
Deorece numeroase suspiciuni planează asupra acestui caz, de foarte mulți ani, am vrut să aflăm opinia agentului guvernamental, dacă statul român și-a apărat corect șansele în această speță de-a lungul timpului, punând la dispoziție toate dovezile necesare, însă am primit următorul răspuns: “Aceste întrebări sunt foarte… Depinde la ce vă referiți”.
Agentul guvernamental ne-a cerut să transmitem o solicitare în scris, pe adresa oficială de poștă electronică a departamentului din cadrul MAE, pentru a ne oferi un răspuns.
Am transmis solicitarea noastră, însă, până la închiderea ediției, nu am primit niciun răspuns.
Vom publica răspunsul agentului guvernamental, atunci când îl vom primi.
Ultima hotărâre a CEDO
După cum a arătat “România liberă”, în urmă cu o săptămână, în data de 08.11.2022, CEDO a decis că statul român trebuie să plătească despăgubiri de aproximativ câte 10.000 de euro către 30 de persoane, în istoricul caz în care Asociația Composesoratul Borșa se luptă pentru retrocedarea a 17.000 de hectare de pădure din zona Maramureșului.
Mai important este prejudiciul obținut de Asociație prin decizii ale instanțelor din România, pe care CEDO arată că statul are obligația de a le pune în aplicare.
Prejudiciul este estimat la aproximativ 170 milioane de euro, după cum a scris presa locală din Oltenia, zonă de unde ar proveni multe persoane aflate în dosar.
Surse judiciare cu experiență în astfel de spețe au explicat, pentru “România liberă”, că statul român va trebui să plătească despăgubirile în valoare de peste 300.000 euro, între 8 februarie și 8 mai a.c., deoarece o decizie a CEDO devine obligatorie în trei luni și are termen de aplicare încă trei luni.
De asemenea, Curtea Europeană a stabilit că urmează să reia discuțiile pe acoperirea prejudiciului uriaș, la o dată pe care o va anunța ulterior, perioadă în care Guvernul României și reclamanții ar putea să ajungă la un acord.
Practic, așa cum a arătat și precedenta analiză a RL, reprezentanții statului român sunt așteptați să bată palma cu mafia pădurilor.
Spunem “mafia pădurilor”, pentru că, așa cum mass-media locale și centrale au arătat în decursul celor 25 de ani ai cazului, au fost inițiate multiple demersuri ce au avut ca argument documente false sau cel puțin suspecte.
Toate acestea, după cum au arătat numeroase anchete jurnalistice, cu susținere din partea unor politicieni.
Moștenitorul inventat
Principala problemă de la care a pornit această “telenovelă” este că Asociația Composesoratul Borșa a fost înființată la începutul anilor 2000, fără legătură cu Composesoratul Borșa, care a fost deposedat de proprietăți după venirea la putere a regimului comunist, în anul 1948.
Totuși, Asociația a fost recunoscută drept continuatoarea Composesoratului Borșa.
Toate manevrele din spatele acestei afaceri extrem de profitabile pentru mafia pădurilor nu ar fi fost posibile fără complicitatea politicului.
După cum arătau jurnaliștii de la newsmaker.ro, în urmă cu patru ani, “tunul” care ajunge acum la 170 milioane euro are în centru două asociații: Asociația Composesoratului Cisla și Asociația Composesoratului Borșa.
Prima Asociație, Cisla, a fost înființată printr-un fals grosolan în 2005, prin sentința civilă 2/06.10.2005 a judecătoriei Vișeu de Sus.
Decizia a fost dată de judecător Mariana Şimon, soția lui Gheorghe Şimon (ministru PSD al Economiei în perioada 2017 – 2018).
Jurnaliștii au mai arătat că înființarea Asociației Cisla s-a realizat prin fals, întrucât soția judecător Mariana Șimon, a autorizat “Reînființatea Asociației Composesoratului Cisla” în condițiile în care această Asociație nu a existat înainte de 1948 și care conform Legii 247/2005 trebuia înființată.
Manevra cu reînființarea celor două Asociații a fost necesară pentru ca, ulterior, acestea să poată pretinde, în fals, că trebuie să li se retrocedeze patrimoniul pe care l-au deținut înainte de 1948.
Similar s-a procedat și pentru Asociația Composesoratul Borșa.
Două entități moderne (Asociaţia Composesoratului Cisla şi Asociaţia Composesorală Borşa), fără a avea legătură cu Composesoratul Borşa (cel din 1948), au solicitat şi primit în total 23.100 ha de pădure, în baza documentelor de proprietate ale Composesoratului Borşa (1948), care deţinea doar 6221 de ha.
Rezultă astfel un furt legalizat prin fals de 16.900 de ha de pădure.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
