La 1 ianuarie 1999, 11 țări europene și-au fixat cursurile de schimb, au adoptat o politică monetară comună în cadrul Băncii Centrale Europene și au lansat euro ca nouă monedă comună. Euro a fost inițial o monedă electronică folosită de piețele financiare și pentru plăți fără numerar. La 1 ianuarie 2002, monedele și bancnotele euro au fost introduse în 12 țări europene, înlocuind monedele naționale. Douăzeci de ani mai târziu, 19 țări și peste 340 de milioane de europeni folosesc euro. În următorii câțiva ani, alte trei țări europene vor adopta moneda euro, scrie Euronews.
De ce a fost introdus euro?
Scopul monedei euro a fost de a simplifica viața, folosind aceeași monedă pentru salariați și afaceri în majoritatea țărilor din Europa. Rolul internațional puternic al monedei euro este menit să protejeze economia și sistemul financiar al UE de șocurile valutare, să reducă dependența de alte valute și să asigure costuri mai mici pentru întreprinderile din UE. Euro este acum a doua cea mai importantă monedă după dolarul american. De asemenea, 60 de țări și teritorii din afara UE folosesc euro sau își leagă moneda la acesta.
Cine produce banii în euro?
Băncile centrale naționale ale țărilor din zona euro emit și retrag fizic bancnote euro și monede euro. Cantități mari de bancnote euro ajung să fie duse în alte țări euro și cheltuite în afara țării în care au fost emise.
Pentru a evita un deficit de bancnote într-o țară și un excedent în alta, băncile centrale trebuie să le redistribuie. Aceste transferuri în vrac sunt coordonate la nivel central și finanțate de BCE. Durata medie de viață a unei bancnote euro este de doar trei ani. Euro este o monedă internațională, așa că unele bancnote euro ajung în afara zonei euro. Se estimează că între 20% și 25% din bancnotele euro aflate în circulație sunt ținute în afara zonei euro, în principal în țările vecine.
