Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a evidenţiat, joi, însemnătatea creării, în urmă cu 140 de ani, a Domeniilor Regale, adevărate „centre model, pentru transformarea agriculturii într-un mare stimulent al creşterii economice”.
„Din banii obţinuţi, Casa Regală a finanţat şcoli, teatre, biblioteci săteşti, cărţi şi broşuri, prin mijlocirea fundaţiilor adiacente. De la înfiinţare, pentru lungă perioadă de timp, până în 1913, funcţia de administrator al Domeniilor Coroanei a fost deţinută de un mare jurist şi silvicultor român, Ioan Kalinderu. Să ne amintim şi de el, de rolul lui. Deşi ar fi putut rămâne doar o podgorie a Casei Regale, Domeniul de la Segarcea a funcţionat pentru peste două decenii ca o, citez, şcoală de viţă de vie, pepinieră pentru cultivarea şi salvarea soiurilor nobile de struguri, mai ales după ce o nouă epidemie de filoxeră distrusese aproape două treimi din viile Europei”, a spus Pop, la un eveniment dedicat împlinirii a 140 de ani de la crearea Domeniilor Coroanei de către Regele Carol I, desfăşurat Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române.
El a amintit constituirea, în 1906, unei „crame model, o bijuterie care îmbina cele mai avansate tehnologii ale timpului deopotrivă în sectorul de construcţie a clădirii şi în sectorul de vinificare, prin utilizarea forţei de gravitaţie în obţinerea vinului de cea mai înaltă calitate”, trecând în revistă realizările cramei, până la primirea recunoaşterii internaţionale, de către vinurile de la Segarcea, în 1936, la Concursul de Vinuri de la Paris, care a fost un fel de prolog al Expoziţiei Universale din 1937.
Domeniile Coroanei au avut de suferit în perioada comunistă
Preşedintele Academiei a vorbit şi despre „nenorocirea din 1947 – 1948”, când Domeniile Coroanei, asemenea multor alte instituţii, au fost naţionalizate de comunişti.
„După abdicarea Regelui (Mihai I n.r.) şi abolirea forţată a Monarhiei, Domeniile Coroanei au fost, cum se spune atunci, ‘naţionalizate’ de comunişti, adică au fost confiscate, printr-o lege abuzivă. Atunci s-a desfiinţat şi Academia Română, Academia veche, şi s-a înfiinţat o Academie nouă, fără peste 100 de oameni, excluşi ca fiind burghezi şi duşmani ai poporului. Majoritatea viilor, după eveniment, precum cele de la Periş, Ruşeţu, Domniţa, s-au prăbuşit definitiv. Crama de la Segarcea a supravieţuit, reorganizată după modele şi metode comuniste, până pe la începutul anilor ’80. După 1990, domeniul a renăscut ca Pasărea Pheonix din propria cenuşă”, a mai arătat istoricul.
Principele Radu a subliniat într-un mesaj transmis importanța și continuitatea Domeniilor Coroanei
Un mesaj al Alteţei Sale Regale Principele Radu al României a fost transmis de consilierul acestuia, Radu Ghina.
„Sunt nespus de bucuros că Biblioteca Academiei găzduieşte astăzi o reuniune academică dedicată Domeniilor Coroanei, una dintre cele mai surprinzătoare şi mai curajoase viziuni pe care le a avut Regele nostru fondator de stat modern. Sunt recunoscător profesorului Noica, cel care, cu neobosita sa râvnă, inegalabila sa răbdare şi neştirbitul său patriotism, a dedicat lucrări şi comunicări importante, unele rarisime, Domeniului Coroanei, ajuns la 140 de ani. Mai întâi, structura acestei instituţii este modernă şi meritorie, prin exerciţiul economic performant, prin caracterul educativ şi vocaţional, prin consolidarea tradiţiilor populare şi prin protecţia socială pe care o ofertă. În mijlocul secolului al XVIII-lea multe dintre statele de pe harta lumii de astăzi nu existau încă, iar puţine dintre cele de curând formate aveau, precum România, o lege fundamentală atât de vizionară şi de liberală în sensul virtuţilor ei, proclamată la Bucureşti, în iulie 1866. Nu am cunoştinţă de vreo altă ţară, republicană sau monarhie care să fi creat o sursă de venituri pentru instituţia şefului statului, independenţă de bugetul de Stat”, a transmis Principele Radu.
Principele Radu a evidenţiat ceea ce a numit „un al doilea aspect remarcabil” al Domeniilor Coroanei Române, continuitatea până în zilele noastre.
„Deşi am avut Coroană în exil, după 1948, în zilele noastre, încă de primii ani ai secolului XXI, Casa Majestăţii Sale, mai întâi a Regelui Mihai, apoi a Custodelui Coroanei, Margareta, funcţionează fără niciun venit de la Bugetul de Stat, adică folosind pentru finanţarea administraţiei Casei şi acţiunilor publice fonduri private. Mai mult decât atât, cum Casa Majestăţii Sale este, astăzi, recunoscută de autorităţile de stat, ca fiind o organizaţie instituţionalizată de utilitate publică, ea funcţionează în strânsă cooperare cu Ministerul de Externe, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Culturii şi Ministerul Educaţiei”, a explicat principele.
Casa Majestății Sale funcționează fără nici o contribuție financiară de la statul român
Principele Radu a mai arătat că exerciţiul financiar al Casei Majestăţii Sale este publicat în Monitorul Oficial la finele fiecărui an.
„Acest travaliu, însumând 350 de angajamente publice pe an, inclusiv 10 vizite externe oficiale, este înfăptuit fără nicio contribuţie financiară de stat. Principiul este acelaşi, ca şi în cazul vremii lui Carol I, separarea completă a Coroanei de orice influenţă politică. Dovada înţelepciunii unei astfel de măsuri, deopotrivă istorică şi democratică, este că în zilele noastre Casa Regală a cooperat, fără întrerupere, din 1997 încoace cu 16 guverne diferite, manifestând constanţă, neutralitate, eficienţă şi beneficiind de înalte cote de încredere, afecţiune şi mândrie din partea societăţii”, a mai spus Principele Radu.
În cadrul evenimentului, un amplu excurs despre istoria Domeniilor Regale a prezentat directorul general al Bibliotecii Academiei Române, Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române, în timp ce directorul general al Muzeului Naţional Peleş din Sinaia, Narcis Dorin Ion, a elogiat personalitatea lui Ion Kalinderu, administrator al Domeniilor Coroanei, din 1884.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
