Preşedintele francez Emmanuel Macron le-a cerut luni europenilor, la Dresda, în fosta RDG, să se „trezească” în faţa ascensiunii extremei drepte şi a ameninţărilor externe, cu mai puţin de două săptămâni înainte de alegerile europene, relatează AFP, preluat de agerpres.ro.
Timp de aproape 45 de minute, într-o atmosferă demnă de o întâlnire electorală, alternând între franceză şi germană, şeful statului francez, aplaudat la fiecare afirmaţie despre apărarea democraţiei sau libertăţii în Europa, şi-a inflamat audienţa, comentează agenţia franceză de presă.
„Să privim în jurul nostru fascinaţia pentru regimurile autoritare, să privim în jurul nostru la momentul iliberal în care trăim”, a spus el în faţa bisericii martir Frauenkirche (Maica Domnului) din Dresda, distrusă de bombardamentele aliate în 1945 şi reconstruită după reunificarea Germaniei.
Tabăra sa, creditată cu 16% din intenţiile de vot pe 9 iunie, este ea însăşi în dificultate împotriva Adunării Naţionale, partidul de extremă dreapta al lui Marine Le Pen, care ar putea câştiga de două ori mai multe voturi.
La doi ani de la începutul agresiunii ruse în Ucraina, Europa se află într-un „moment fără precedent în istoria sa”, care o obligă să se gândească ea însăşi la „apărarea şi securitatea sa”, a avertizat el, în faţa a mii de tineri germani, cehi şi polonezi şi în prezenţa preşedintelui german Frank Walter-Steinmeier.
„Spun acest lucru într-un loc din Europa care a trăit într-o jumătate complet diferită a secolului 20 decât ţara mea”, o jumătate care „a cunoscut dominaţia sovietică” timp de 45 de ani şi apoi şi-a construit „propria cale” după căderea Zidului Berlinului în 1989, a subliniat el.
„Nu vom schimba geografia cu Rusia, care astăzi ne ameninţă securitatea şi a atacat Ucraina”, a spus el, denunţând „deriva unei puteri autoritare revizioniste care a decis să se joace cu viitorul Europei pentru a construi vise de imperiu”.
Continentul european a putut conta cu siguranţă de-a lungul anilor pe aliatul american, care este în continuare principalul furnizor de arme al Ucrainei pentru a o ajuta să respingă agresorul rus.
Dar Statele Unite au acum ochii aţintiţi asupra Chinei, principalul său rival strategic şi economic, iar posibila realegere a lui Donald Trump în noiembrie complică şi mai mult ecuaţia.
Uniunea Europeană, prinsă între aceşti doi giganţi, trebuie „să iasă din naivitate” şi „să se protejeze mai bine” pe frontul comercial prin construirea „unei preferinţe europene” în anumite domenii şi prin „dublarea” bugetului său pentru a-şi sprijini tranziţia energetică şi digitală, a insistat el.
În faţa tuturor acestor provocări, „Germania poate conta pe Franţa şi Franţa contează pe Germania”, „Europa poate conta pe noi şi noi contăm pe Europa”, a afirmat el. „Puteţi conta pe mine şi eu contez pe dumneavoastră!”, a concluzionat el.
Emmanuel Macron este primul preşedinte francez care efectuează o vizită de stat în estul Germaniei după Francois Mitterrand în 1989.
Fosta RDG comunistă, şi în special Saxonia, este, de asemenea, un teritoriu unde avansează partidul de extremă dreapta AfD (Alternativa pentru Germania), care profită de teama de decădere şi de străini din aceste regiuni mult timp decuplate de Occident.
Dimineaţa, la Berlin, cei doi preşedinţi au petrecut mult timp pe locul impunătorului memorial al Holocaustului, în memoria celor şase milioane de evrei ucişi de nazişti.
Marţi, Macron urmează să primească Premiul Internaţional pentru Pace din Westfalia, la Munster (vest), pentru „angajamentul său faţă de Europa”, după care se va întâlni cu cancelarul Olaf Scholz la Meseberg, lângă Berlin, pentru un consiliu de miniştri franco-german.
Cei doi vor încerca din nou să-şi reducă diferenţele privind sprijinul pentru Ucraina şi viitorul Europei şi să stimuleze cuplul franco-german, care rămâne forţa motrice a UE.
Presa franceză, despre victoria lui Emmanuel Macron și Marine Le Pen: Doi candidați care se consideră „antisistem” au ajuns în turul doi al alegerilor prezidențiale din Franța. Cea mai mare parte a clasei politice îndeamnă electoratul să „blocheze” ascensiunea extremei dreapta
Proeuropeanul Emmanuel Macron și lidera extremei dreapta Marine Le Pen încep, luni, bătălia în turul doi al alegerilor prezidențiale, după victoria din primul tur de scrutin, care a avut loc duminică. Astfel, în cursa pentru președinția Franței au rămas doi candidați total opuși, însă care se consideră „antisistem”, informează AFP.
După o campanie dominată de răsturnări de situație și de suspans, primul tur al alegerilor a fost marcat de o participare masivă – aproximativ 80% dintre francezii cu drept de vot s-au prezentat la urne -, în urma căreia Emmanuel Macron (centru) s-a clasat pe locul pe locul întâi, cu 23,86%, urmat de lidera Frontului Național, cu 21% din voturi. Partidele tradiționale de dreapta și de stânga, pentru prima oară din 1958.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
