Un nou scandal de spionaj tensionează în mod suplimentar relațiile dintre România și Rusia, dar complică, pe de altă parte, și relațiile dintre România și Serbia.
Scandalul a izbucnit după ce, în România, DIICOT a anunțat că desfășoară o investigație asupra companiei NIS Petrol. Informațiile oficiale arată că, pe parcursul zilei de 3 octombrie 2022, procurori DIICOT și polițiști de la Crimă Organizată au efectuat percheziții la sedii din București și Timișoara ale NIS Petrol.
Această companie, NIS (Naftna Industrija Srbije), are sediul central în Serbia. Doar că ea este deținută de Rusia, prin compania Gazprom. În anul 2009, 51 la sută din acțiunile companiei sârbe NIS au fost cumpărate de Gazprom, ceea ce, de altfel, a generat o controversă în Serbia, la acel moment, întrucât Serbia, deși are relații bune cu Rusia, dorește totuși să-și afișeze independența economică și neutralitatea politică și militară. Totuși, încă de la nivelul anului 2015, presa din Serbia anunța că „toate rezervele de petrol și gaze din Serbia aparțin Gazprom”. „Toate rezervele de petrol gestionate de Industria Petrolului din Serbia (NIS) în țară și în străinătate sunt deținute de Gazprom Neft din Rusia. Când Serbia a privatizat 51 la sută din NIS, și-a păstrat dreptul la o redevență din resurse”, explica site-ul B92 din Serbia.
Actualul scandal, în care angajați ai NIS sunt acuzați că au făcut spionaj în România, a ajuns până la președintele Serbiei, Aleksandar Vučić. Într-o declarație pentru Euronews Serbia, președintele Vučić nu a contestat implicațiile de spionaj din acest dosar, dar a susținut că posibilii vinovați nu sunt cetățeni sârbi ci sunt ruși.
”Nu exclud deloc posibilitatea unei vinovății reale a NIS, dar nu știu care este cazul și nici nu m-am ocupat de el. E important de precizat că nu sunt cetățeni ai Serbiei, nu au nimic de-a face cu noi. Sunt mai ales cetățeni ruși, dar vom cere informații de la Poliția din România. Ei acuză una dintre filialele NIS de scurgere de date, ceva de acest gen”
Aleksandar Vučić,
Președintele Serbiei
„Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Timișoara au formulat acuzații sub aspectul comiterii infracțiunilor de divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice și transfer neautorizat de date informatice”
Comunicat DIICOT
Comunicatul transmis de DIICOT este următorul: „La data de 03.10.2022, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Timișoara împreună cu D.C.C.O. și B.C.C.O. Timișoara au efectuat 9 percheziții domiciliare pe raza municipiilor București și Timișoara, parte din acestea la sediul și punctele de lucru ale unei companii multinațională, într-o cauză ce având obiect comiterea infracțiunilor de divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice și transfer neautorizat de date informatice.
În urma perchezițiilor au fost ridicate mai multe documente și medii de stocare a datelor, 8 persoane fiind conduse, în vederea audierii, la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Cu privire la 4 dintre persoanele conduse la audieri (cetățeni străini și români), procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Timișoara au formulat acuzații sub aspectul comiterii infracțiunilor de divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice și transfer neautorizat de date informatice reținându-se că, în calitate angajați ai unei filiale a unei companii multinaționale (având responsabilități de natură managerială sau de altă natură în cadrul firmei ori, dimpotrivă, neavând autorizarea necesară desfășurării anumitor operațiuni în cadrul acestei firme), au eludat normele metodologice pentru aplicarea Legii petrolului, respectiv procedurile impuse de către Agenția Națională pentru Resurse Minerale și au transmis date nedestinate publicității privind fondul de resurse (rezerve minerale) din România către firma din același consorțiu din Serbia.
Cercetările sunt continuate de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Timișoara”.
În fruntea DIICOT se află procuroarea Oana Daniela Pâțu. Postul de procuror șef al DIICOT este vacant, iar Oana Daniela Pâțu deține funcția de adjunct al procurorului șef.
Acuzațiile aduse în anul 2022, de anchetatorii din România împotriva unor angajați ai NIS pot părea hazardate. Totuși, încă din anul 2015, când firma din Serbia era deja deținută de Gazprom, presa din Serbia oferea o informație foarte interesantă. Conform site-ului B92, șeful Serviciului Geologic Regional al Centrului de Știință și Tehnologie NIS, Ivan Dulic, a vorbit despre un program denumit PetroMod. Acesta reprezenta un „software de modelare numerică superior”, care urma să coste 500.000 de euro pentru a fi implementat. Acel soft „va avea prima aplicație comercială în Balcani în cadrul NIS. Proiectul va dura doi ani și ar trebui să permită NIS să analizeze și să interpreteze datele geologice colectate în Serbia, Ungaria, România și Bosnia-Herțegovina”, anunța specialistul din Serbia, în anul 2015.
Altfel spus, în perioada 2015 – 2017 (sau mai de curând, dacă proiectul n-a început chiar în 2015), specialiști de la NIS, firmă deținută de rușii de la Gazprom, au analizat și interpretat „date geologice colectate din Serbia, Ungaria, România și Bosnia-Herțegovina”. Ar fi interesant de văzut în cât timp vor reacționa, după modelul procurorilor DIICOT, colegii lor procurori din Ungaria și din Bosnia.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
