România se află într-un grup de 13 state ale Uniunii Europene care sunt afectate de fenomenul de deșertificare. Agenția Europeană de Mediu arată că în Europa Centrală, de Sud și de Est sunt 14 milioane de hectare, adică 8% din teritoriu, cu o sensibilitate ridicată la deșertificare. Dacă se iau în considerare și sensibilitățile moderate, suprafețele afectate de tendințele de deșertificare ajung la peste 40 milioane de hectare. Cele mai afectate sunt sudul Portugaliei, mare parte din Spania, Sicilia, sud-estul Greciei, Cipru și zonele care se învecinează cu Marea Neagră, în Bulgaria și România.
Deșertificarea, cauza și efectul schimbărilor climatice
Fenomenul este definit de Convenția Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării ca fiind „degradarea terenului în zone aride, semiaride și uscat-subumede, cauzată de diverși factori, incluzând variațiile climatice și activitățile umane“.
Deșertificarea este atât o consecință, cât și o cauză a schimbărilor climatice. Poate fi cauzată inclusiv de practici de gestionare nesustenabilă a terenurilor. Deșertificarea amplifică schimbările climatice, întrucât terenurile afectate de acest fenomen își pierd capacitatea de stocare a carbonului și, prin urmare, volumul de gaze cu efect de seră pe care aceste terenuri le-ar putea absorbi scade.
Un fenomen semnalat în diverse zone ale țării
Avertismente au venit și de la specialiștii Institutului de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie, care au precizat că peste 400.000 de hectare din suprafața agricolă a României sunt afectate, în diferite procente, de fenomenul deșertificării. Dacă nu se vor lua măsuri adecvate, în viitoarele două-trei decenii această suprafață va crește de circa trei ori. Fenomenul se manifestă pe mari suprafețe, cum ar fi sudul județului Dolj, unde zona aridă, cu microclimat mai degrabă deşertic, a luat forma unei fâșii cu lățimea de circa 30 km, care se întinde de la Dăbuleni, Sadova, Mârşani, până spre Bechet. Este vorba de terenuri pe care erau livezi sau culturi agricole.
Deșertificarea amenință și Câmpia de Vest, de-a lungul granițelor cu Ungaria și Serbia, în zona Gaiu Mic – Beba Veche, dar și în bazinul Mureșului, în zonele Cornești – Vinga, unde scăderea cantității de precipitații este principalul factor care provoacă deșertificarea. Pericolul deșertificării este semnalat și în zone precum Vaslui, Brăila și Galați, unde una dintre cauze este apariția terenurilor degradate ca urmare a defrișărilor necontrolate și furturilor de pădure.
Efectul defrișărilor haotice și furturilor de pădure
Potrivit șefului Direcției Silvice Galați, Valentin Hahuie, o problemă este reprezentată de faptul că 40% din fondul forestier privat este format din proprietăți mici, sub 1 ha, care nu sunt cuprinse în contracte de asigurare a serviciilor silvice de administrare și, implicit, de menținere a funcțiilor ecologice ale acestora. „Activitatea Direcției Silvice Galați este marcată de particularitățile zonei de silvostepă aridă cu tendințe spre deșertificare. Cu alte cuvinte, feedback-ul pe care natura îl oferă la defrișările necontrolate efectuate de proprietarii de pădure privați, activități desfășurate într-o manieră inconștientă, ce nu le ridică niciun semn de întrebare privind efectele adverse ulterioare. Se remarcă din nou o trăsătură a acestor proprietari, caracterizată prin faptul că, atât timp cât își satisfac nevoile de moment, nu le mai pasă de consecințele ecologice pe termen îndelungat. Însă în momentul în care încep să apară consecințele negative, spre exemplu inundații, alunecări de teren, secetă prelungită etc., se constată foarte târziu că prețul plătit se dovedeşte a fi prea mare“, a precizat șeful Direcției Silvice Galați.
Furturile de pădure, un fenomen scăpat de sub control
Potrivit bilanţului pe anul 2018 al Gărzii Forestiere Focşani, care răspunde de respectarea regimului silvic în pădurile din judeţele Brăila, Buzău, Galaţi, Tulcea, Vrancea şi Vaslui, în urma controalelor de fond şi a evaluării pagubelor de către ocoalele silvice nominalizate, a fost constatat un volum de 34.132 mc al arborilor tăiaţi ilegal şi furaţi, cu o valoare a prejudiciului de 15.790.412 lei.
„Volumul arborilor tăiaţi ilegal a scăzut de la an la an. Dacă în anul 2015 s-a înregistrat un volum de circa 4.700 mc, în 2016 – circa 3.500 mc, iar în 2017 – aproximativ 3.100 mc, în anul 2018 instituţia noastră a constatat un volum de arbori tăiaţi ilegal de 1.939 mc. Asta nu înseamnă că presiunea asupra pădurii a scăzut, ci din contră. S-a constatat, la finele anului 2018, că la volumul de aproape 2.000 mc al arborilor tăiaţi ilegal se adaugă peste 34.000 mc identificaţi de ocoalele silvice nominalizate în urma controalelor efectuate ca urmare a aplicării articolului 16 din Codul Silvic“, a declarat șeful Gărzii Forestiere Focșani.
Cel mai mare volum de arbori tăiaţi ilegal s-a înregistrat în raza judeţului Galaţi (aproximativ 18.200 mc de lemn, cu o valoare a prejudiciului de peste 9 milioane lei), urmat de judeţul Vaslui (de unde au fost tăiaţi ilegal aproape 12.700 mc de lemn, cu o valoare totală a prejudiciului de peste 5 milioane lei).
Împăduriri pentru combaterea deșertificării
Cea mai mare eficiență în combaterea acestui fenomen o au împăduririle. În cursul anului 2019, Direcția Silvică Galați va efectua împăduriri și lucrări de regenerare a suprafețelor de pădure pe o suprafață de 404 ha din fondul forestier de stat aflat în administrarea sa. Anume, pe 195 ha se vor face regenerări naturale, pe alte 161 ha regenerări artificiale (împăduriri) integrale, iar pe 48 ha completări în suprafețele împădurite în anii trecuți. În cadrul lucrărilor de împăduriri executate în primăvara aceasta au fost plantați 451.000 puieți forestieri, din speciile stejar, salcâm, plop alb, gorun, frasin, ulm, glădiță, dar și pomi fructiferi de pădure, cireș sălbatic și vișin turcesc.
Și autoritățile din Brăila au în derulare un program de combatere a deșertificării prin împăduriri. În 2003, Direcția Silvică Brăila a preluat de la Agenţia Domeniilor Statului o suprafaţă de 120 hectare de terenuri sărăturoase, neproductive. În fiecare an au fost împădurite diverse suprafețe cu miile de puieți plantați, fiind împădurită până acum o suprafață de 114 ha din cele 120 ha de terenuri aride. Solul sărăturat a fost acoperit cu păduri de stejar, păr pădureţ, frasin de baltă, frasin comun, glădiţă și ulm.
Pădurile abandonate, preluate de ocoalele silvice
Hoții de lemne atacă în special suprafețele de pădure care par abandonate de proprietari. Pentru reducerea furturilor și mai buna administrare a fondului forestier, începând din 2018, conform prevederilor Codului Silvic, ocoalele silvice au preluat în pază o suprafaţă de 15.614 ha. Este vorba de suprafeţe de maximum 30 ha pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice, ai căror proprietari nu pot fi identificați ori au decedat şi nu s-a realizat succesiunea. Acţiunea de preluare în pază nu s-a finalizat anul trecut și va continua în 2019. În baza Codului Silvic, au mai fost identificate aproape 34.000 hectare în raza de competenţă a Gărzii Forestiere Focşani, care urmează să fie preluate şi vor fi inventariate.
