În ultima perioadă au luat amploare „defrișările urbane“, tăieri în masă ale unor arbori de pe spațiile verzi din marile orașe. Recent, au fost semna-late astfel de cazuri la Iași, Brăila și Galați. În unele situații tăierile sunt justificate de lărgirea unei artere de circulație sau realizarea vreunui obiectiv edilitar, dar de foarte multe ori aceste defrișări se fac fără justificare, fiind efectuate după bunul plac al primarilor, fără să fie consultat un arhitect.
În alte cazuri, echipe de la ADP-uri fac toaletări ale arborilor după cum li se pare mânuitorilor de drujbe, fără ca din aceste echipe să facă parte și un specialist silvic care să decidă ce poate fi tăiat și ce nu. În urma unor astfel de „toaletări“ rămân arbori fără crengi, care se vor usca. Nu e vorba numai de peisajul edilitar, dominat de beton și asfalt, ci și de faptul că arborii au un rol important în reducerea poluării aerului.
La Iași și la Brăila, gazonul ia locul arborilor
Cel mai recent caz a fost semnalat la Iași, unde primăria a hotărât să taie mai mulţi brazi de zeci de ani pentru ca turiştii să aibă o perspectivă mai bună spre Palatul Culturii. Ieșenii s-au revoltat, municipalitatea s-a apărat spunând că decizia ar fi fost luată după consultări cu istorici și arhitecţi peisagişti. Săptămâna trecută, la Brăila, în Parcul Monument, echipele de la Serviciul „Seroplant“ din cadrul primăriei au tăiat zeci de arbori de pe aleea dintre noul Bazin Olimpic şi Stadionul Municipal.
Explicația a fost că erau arbori cu vârstă înaintată, care reprezentau un pericol pentru trecători. „S-a luat decizia tăierii acestor plopi care şi-au depăşit demult durata de viaţă şi se puteau prăbuşi oricând, în cazul unor rafale mai puternice de vânt“, a explicat în presa locală Ligia Drăgan, directorul „Seroplant“. În ambele cazuri, la Iași și la Brăila, în locul arborilor tăiați va fi plantat gazon, care nu are același potențial în diminuarea poluării aerului.
La Galați sunt masacrați teii seculari
Și la Galați este degringoladă în administrarea fondului de arbori. Deși Galațiul a fost numit „orașul teilor“ chiar de poetul Mihail Eminescu, locuitorii asistă de aproape 7 ani la un veritabil măcel declanșat împotriva acestor arbori. În toamna lui 2012 și primăvara lui 2013, sub pretextul „toaletării“ coroanelor, la sute de tei de pe străzile centrale le-au fost tăiate crengile de la nivelul tulpinei și o mare parte dintre aceștia s-au uscat. În 2014, la cererea Direcției Tehnice din Primăria Galați au fost tăiați 70 de tei pe Faleza Dunării și alte câteva zeci de tei de pe Strada Dom-nească.
În 2016 au fost tăiaţi 138 de arbori din cartierele Micro 39 şi Micro 40. În 2017 au fost tăiați 1.037 arbori în întreg orașul.
În 2019, ace-eași situație. De două săptămâni, echipele de la ADP-ul local, societatea Gospodărire Urbană SRL, se ocupă de „toaletarea“ arborilor într-o manieră bizară, din aceştia rămânând practic doar trunchiurile. Din scuarurile de pe Bd. George Coșbuc și de pe spațiile verzi din cartierele Țiglina 1 și Țiglina 2 au fost tăiați din rădăcină zeci de tei. Cam aceeași situație o regăsim și în alte cartiere ale orașului.
Uneori, Garda de Mediu aplică amenzi
În unele cazuri se dau amenzi. Comisarii de la Garda de Mediu au amendat cu 50.000 de lei societatea Gospodărire Urbană SRL pentru că prin „hăcuirea“ teilor au fost încălcate prevederile aliniatului 5 al articolului 12 din Legea 24/2007, privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi, prin care se stipulează că „în cazul arborilor ornamentali (tei, salcâm, castan, arţar, mesteacăn, stejar) plantaţi pe spaţiile verzi din domeniul public, precum şi al celor plantaţi în aliniamente în lungul bulevardelor şi străzilor, pe terenurile din zonele urbane şi rurale este interzisă intervenţia cu tăieri în -coroana acestora, cu excepţia lucrărilor de eliminare a ramurilor uscate sau a celor care afectează siguranţa traficului pietonal şi rutier, a imobilelor aflate în apropiere, precum şi a celor de pe traseul reţelelor -aeriene“.
Garda de Mediu a amendat cu 40.000 de lei și Primăria Galați, care a cerut nejustificat tăierea celor 70 de tei de pe Faleza Dunării. Primăria a contestat amenda în instanță și a câștigat procesul.
Apelurile societății civile, tratate cu indiferență de autorități
S-ar putea spune că până și Agenția pentru Protecția Mediului s-a obișnuit cu decimarea teilor din Galați, pentru că în urmă cu -câțiva ani a avizat proiectul de modernizare a străzii Mihai Bravu, în care era prevăzută tăierea a 40 de tei seculari. Petruța Moisi, președinta Centrului de Consultanță Ecologică Galați, a cerut Gărzii de Mediu să stopeze tăierile de pe strada Mihai Bravu. Reacții au venit nu numai de la ecologiști, ci și din mediul de afaceri.
Președintele Patronatului Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Galați, Marian Filimon, a cerut de asemenea să fie stopată tăierea teilor seculari de pe strada Mihai Bravu. La acel moment, proiectul modernizării străzii încă mai putea fi modificat, pentru a se încerca păstrarea teilor, dar Primăria Galați nu a avut vreo reacție la apelurile societății civile, iar răspunsul Gărzii de Mediu Galați a fost că în locul celor 40 de tei seculari vor fi plantați alți arbori. Au fost transplantați 40 de arbori cu balot de pământ, cu diametrul tulpinei de 25 cm, din speciile foioase și rășinoase. În „orașul teilor“ nu mai sunt la modă teii.
Se taie de două ori mai mulţi arbori decât se plantează
Plantarea altor arbori în locul celor tăiați dă senzația că numărul arborilor din oraș e ținut sub control pentru a fi menținut aportul acestora la diminuarea poluării. Potrivit datelor Primăriei Galați, în 2017 au fost tăiați 1.037 de arbori. Dintre aceştia, 561 aveau trunchiuri cu diametrul cuprins între 10 şi 30 de centimetri, 245 aveau diametrul între 30 și 50 de centimetri, iar trunchiurile a 253 de arbori depăşeau 50 de centimetri în diametru. În locul celor peste o mie de arbori tăiați au fost plantați numai 486 de puieţi. A fost și un efort financiar, preţul de achiziţie al puieților fiind de 110 lei pentru tei, arţar, frasin, platan şi 13 lei pentru salcâm, magnolii, stejar, ulm şi castan.
Dacă sunt bine îngrijiți, teii rezistă secole
Explicația municipalității – că acei tei erau îmbătrâniți și predispuși la prăbușire – e contrazisă de faptul că, dacă sunt bine îngrijiți, acești arbori rezistă în timp. În Europa sunt cunoscuţi pentru vârstele înaintate pe care le ating, unii depăşind câteva secole. Spre exemplu, un tei din Gloucestershire (Marea Britanie) are vârsta de 2000 de ani. În curtea Castelului Nuremberg din Germania există un tei despre care tradiţia spune că a fost plantat de soţia regelui Henry al -II-lea, ceea ce înseamnă că arborele are aproximativ 900 de ani.
„Registrul spațiilor verzi“, o poveste…
Pe hârtie, municipalitatea pare preocupată de situația arborilor. Primăria Galați a cheltuit 499.734 lei pentru întocmirea „Registrului spaţiilor verzi“, în care fiecare arbore din oraș a fost înregistrat prin 28 de date: numărul de identificare, parcela, specia, denumirea ştiinţifică, descrierea geometrică, dar și prin diametrul și lungimea trunchiului, înălţimea coroanei şi diametrul coroanei etc. S-a făcut evidența, s-a scris pe fiecare copac, cu vopsea verde, numărul de „înmatriculare“. Între timp, au fost tăiați sute de arbori și Registrul spațiilor verzi a rămas doar o poveste de adormit societatea civilă.
