Aceste produse sunt oaia neagră a nutriționiștilor, dar sunt alimente care se produc în masă
Așa-numitele alimente ultraprocesate reprezintă 56% din caloriile consumate în Regatul Unit, iar această cifră este mai mare pentru copiii și persoanele care locuiesc în zonele mai sărace.
Aceste alimente (UPF) sunt definite de câte procese industriale au suferit și de numărul de ingrediente, adesea netrecute pe ambalaj. Majoritatea sunt bogate în grăsimi, zahăr sau sare, multe le numim fast-food, scrie BBC.
Există un număr tot mai mare de dovezi că aceste alimente nu sunt bune pentru noi. Dar experții nu pot fi de acord, cu ce anume ne afectează sau de ce. De exemplu, o reuniune recentă a Societății Americane pentru Nutriție din Chicago a prezentat un studiu observațional pe mai mult de 500.000 de oameni din SUA. S-a constatat că cei care au consumat cele mai multe UPF-uri au avut o șansă cu aproximativ 10% mai mare de a muri devreme, ținând cont chiar de indicele lor de masă corporală și de calitatea generală a dietei.
Multe cercetări recente arată că probleme de sănătate generalizate, inclusiv cancerul, bolile de inimă, obezitatea și depresia sunt legate de UPF, nu cauzate de acestea.
Deci, cum am putea ajunge la adevărul despre alimentele ultraprocesate?
Tipul de studiu necesar pentru a dovedi definitiv că UPF-urile cauzează probleme de sănătate ar fi extrem de complex, sugerează dr. Nerys Astbury, cercetător senior în dietă și obezitate la Universitatea Oxford.
Ar trebui să compare un număr mare de persoane care urmează două diete – una bogată în UPF și una săracă în UPF, dar potrivite exact pentru conținutul de calorii și macronutrienți. Acest lucru ar fi extrem de greu de făcut.
Participanții ar trebui să fie ținuți sub cheie, astfel încât aportul lor de alimente să poată fi gestionat foarte strict. De asemenea, studiul ar trebui să includă persoane cu diete similare, ca punct de plecare și obiceiuri sau activități similare. Ar fi extrem de dificil din punct de vedere logistic.
„Ar fi o cercetare costisitoare, dar s-ar putea observa relativ repede modificări ale dietelor”, spune dr. Astbury.
Finanțarea pentru acest tip de cercetare ar putea fi, de asemenea, greu de găsit. Oricum, aceste studii nu ar putea dura foarte mult – prea mulți participanți ar renunța cel mai probabil. Ar fi imposibil să le spunem sutelor de oameni să țină o dietă strictă pentru mai mult de câteva săptămâni.
Și ce ar putea dovedi, cu adevărat, aceste încercări ipotetice?
Duane Mellor, lider pentru nutriție și medicină bazată pe dovezi la Universitatea Aston, spune că oamenii de știință din nutriție nu pot dovedi că anumite alimente sunt bune sau rele sau ce efect au asupra unui individ. Ele pot prezenta doar beneficii sau riscuri potențiale.
„Datele nu arată mai mult sau mai puțin”, spune el. Afirmațiile contrare sunt „știință slabă”, spune el.
O altă opțiune ar fi să ne uităm la efectul aditivilor alimentari obișnuiți prezenți în UPF-uri asupra unui model de laborator al intestinului uman – ceea ce oamenii de știință sunt ocupați să facă acum.
În general, alimentele procesate conțin mai mult de cinci ingrediente, dintre care puține le-ați găsi într-un dulap tipic de bucătărie.
Sunt ingrediente ieftine, cum ar fi amidonul modificat, zaharurile, uleiurile, grăsimile și izolatele proteice. Apoi, pentru a le face mai atrăgătoare pentru papilele gustative și pentru ochi, se adaugă potențiatori de aromă, coloranți, emulgatori, îndulcitori și agenți de glazură.
Există acum aplicații pentru smartphone-uri disponibile pentru cumpărătorii nesiguri, cum ar fi aplicația Yuka, cu care puteți scana un cod de bare și puteți obține o detaliere a cât de sănătos este produsul.
Și, desigur, există sfatul pe care îl cunoașteți deja, mâncați mai multe fructe, legume, cereale integrale și fasole, în timp ce reduceți consumul de gustări cu grăsimi și zahăr.
