Actualul vicepreşedinte al Comisiei de Transporturi a Camerei Deputaţilor spune că vina e împărţită, dar cei mai responsabili sunt funcţionarii companiilor subordonate ministerului de resort.
„Vina, categoric, este împărţită, atât între partea beneficiarului, statul român prin reprezentanţii lui, şi companiile private de antrepriză generală, care au învăţat cum să tragă de timp, beneficiind din clauzele contractuale, de posibilitatea de a trage de timp şi de a încasa bani. De a iniţia celebrele dispute în instanţă. Încep prima dată la masa verde, încep cu consultanţii de supervizare a lucrărilor care au un punct de vedere, mai mult sau mai puţin în favoarea unei părţi, uneori chiar neutru, după care merg în instanţă şi acolo începe distracţia. Legislaţia este numai un aspect la care eu nu îi dau mai mult de 30 la sută în ecuaţia aceasta. Restul ţine de clauze. Când semnezi un contract, când porneşti o licitaţie şi pui în caietul de sarcini ce vrei tu să îţi facă cel care vine să îţi liciteze şi-i pui sau nu-i pui clauzele în contractul-cadru, în condiţiile generale, şi când semnezi contractul cu câştigătorul, n-ai decât să pui ceea ce vrei tu să obţii. Dacă toate acele contracte au clauze care le permit acest lucru, la asta s-a ajuns şi s-a format un mecanism. Mecanism, care culmea, este bine întreţinut de către beneficiar, de către angajaţii beneficiarului, în speţă Compania de Drumuri. Dar nu este departe nici situaţia de la CFR infrastructură, de exemplu. Sau de la Metrorex unde trebuia să avem gata magistrala din Drumul Taberei de vreo cinci ani. Deci mai punem 50 la sută această chestiune a contractelor și a celor care din interior susțin comportamentul companiilor. Restul de 20 la sută este incompetența!“, a precizat Bota.
Pe de altă parte, parlamentarul acuză legăturile obscure din interiorul sistemului de Transporturi şi cere instanţelor abilitate să se sesizeze.
„Eu sunt convins că există nişte legături obscure dar nu am probe, dacă aş fi avut probe, aş fi făcut plângere şi îi defeream justiţiei pe aceşti oameni care îşi bat joc de România în general şi de banul public al acestei ţări. Dar sunt suficiente organe în statul român care ar fi trebuit să urmărească aceste filiere prin care se derulează aceste contracte, se încheie, se urmăresc, se întârzie la plată, se caută motive şi aşa mai departe“, acuză deputatul de Maramureș.
Mai mult, el oferă şi un exemplu din practica ultimilor ani
„Vă dau un exemplu, din Transilvania, de lângă Cluj: centura de diamant, vestita centură a Clujului pe zona de est. Realizată şi ea de trei ori preţul faţă de cât era. Nu are făcută legătura la autostradă. Acea legătură de 2-3 km, depinde pe unde mergi, ar ţine loc de centură la Turda. Pentru că astăzi tot traficul pe care îl avem pe autostrada de la Aiud până la Gilău sau Nădăşel coboară la Turda şi o ia prin oraş. Pe vestitul traseu de camioane. Tot traficul din Nordul României trebuie să coboare în loc să vină rapid pe centură şi să iasă la Apahida. Studiul de fezabilitate este gata, firma care a primit studiul nu a primit niciun ban pe motive inventate de cei care au semnat contractul. De Direcţia Regională Drumuri care a semnat un contract despre care ulterior a spus că nu poate să plătească pe baza acelui contract. O idioţenie cât casa!“, spune fostul secretar de stat.
Cât priveşte evoluţia construcţiei autostrăzilor şi drumurilor din ţara noastră, diagnosticul demnitarului a fost sever: „Noi construim, ca ritm, în România, de 15 ani încoace, cam aşa, în zece ani ce ar trebui să construim în trei!“
