Prima generație care a crescut cu tehnologia la îndemână, preferă să aibă numerar în buzunar
Un fenomen paradoxal și tot mai interesant a început să prindă contur: tinerii preferă să utilizeze cash-ul în locul cardului, deși așteptările sunt altele pentru o generație complet digitală. Motivele pentru această alegere reflectă însă, tendințe sociale și economice din ce în ce mai vizibile la noi.
Controlul bugetului și evitarea cheltuielilor impulsive
Generația Z este mult mai prudentă financiar, decât predecesorii săi. Tinerii din această generație au crescut în contextul crizelor economice din 2008 și au fost martorii dificultăților financiare ale părinților lor, așa că au o viziune mai sceptică asupra datoriei și a creditelor. Într-o lume în care prețurile cresc rapid, iar tentațiile de consum sunt la tot pasul, banii în mână oferă un control vizual mai mare. Numerarul are un efect psihologic puternic: plata cu bani fizici „doare” mai mult decât simpla apăsare a unui buton pe telefon. Când cash-ul dispare din portofel, este un semnal clar că bugetul personal scade, așa că tinerii sunt mai puțin înclinați să ia decizii impulsive.
Anxietatea financiară și frica de monitorizare
Mai e ceva interesant. Tinerii se confruntă adesea cu o anxietate legată de supraveghere și monitorizare financiară. Băncile, guvernele și aplicațiile de plăți sunt percepute ca entități care pot urmări orice mișcare financiară, iar acest lucru poate să genereze un sentiment de nesiguranță. Numerarul le dă libertatea de a face plăți, fără să lase o amprentă digitală, mai ales pentru cei care-și doresc o anumită intimitate în cheltuielile personale. Astfel, numerarul devine o formă de rezistență împotriva invaziei asupra confidențialității. Cash-ul permite și un anonimat pe care tinerii îl apreciază, în special în contextul în care sunt din ce în ce mai atenți la confidențialitatea datelor lor.
Lipsa de încredere în bănci și în sistemul financiar digital
Dincolo de dorința de confidențialitate, există o neîncredere în sistemul bancar și în stabilitatea sa. Crizele financiare recente au generat o reținere față de creditele bancare și față de carduri, percepute ca instrumente care pot pune oamenii într-o situație financiară vulnerabilă. De asemenea, tinerii sunt conștienți de existența atacurilor cibernetice, a fraudelor cu carduri și de lipsa unui suport adecvat din partea băncilor, în astfel de situații. Numerarul, în comparație, este perceput ca o formă „de încredere”, este concret și accesibil rapid.
Analistul economic, Dragoș Cabat vine cu un argument care motivează tinerii să prefere „banii gheață”: „Nu folosesc cardul pentru că fie se tem pentru că au auzit de multe fraude, știu mai bine decât generația mai în vârstă că există fraude, fie alții nu un cont bancar și nu au card atașat acelui cont. Cel puțin 25% spre 40% dintre tineri, în mod real, nu au un loc de muncă și dacă nu au un loc de muncă nu au un cont sau un card”.
Flexibilitate și independență față de sistemele de plată
Generația Z apreciază flexibilitatea pe care o oferă cash-ul. În timp ce cardurile de credit sau de debit implică o relație de dependență față de o instituție bancară și de infrastructură de plată, numerarul oferă libertatea de a nu depinde de factori externi, cum ar fi conexiunea la internet sau funcționarea unui POS. De asemenea, mulți tineri preferă numerarul pentru tranzacțiile interpersonale, cum ar fi împărțirea unei note la restaurant sau prețul de la piață, din târguri, de la micii comercianți sau de la evenimente de stradă, unde plățile cu un card nu sunt întotdeauna disponibile.
Avocatul specializat în fiscalitate, Gabriel Biriș afirmă că “Ține de educația noastră să înțelegem că plățile electronice, cu cardul, sunt în folosul nostru”.
Viziunea asupra banilor și nevoia de experiențe autentice
Banii sunt mai mult decât un mijloc, sunt parte din experiența de viață. În timp ce generațiile anterioare au fost obișnuite să lucreze în birouri și să tranzacționeze electronic, tinerii de azi se îndreaptă spre experiențe autentice și personale, iar numărul este văzut ca o componentă a acestui stil de viață. Numerarul poate încuraja experiențe sociale și „offline” în locuri diverse, cum ar fi cafenele, mici piețe de artizanat și comunități creative, unde plățile sunt realizate direct și simplu.
Guvernatorul BNR explica acum câțiva ani că, în cultura în care am fost formați, ne place să simțim fizic banii în buzunar, funcția de tezaurizare fiind la mare cinste printre noi. Mai recent, Isărescu a dat exemplul Suediei, promotoare a societății fără numerar.
„Am auzit că dispar banii fizici. Când Banca Suediei, cea mai veche bancă centrală, a sărbătorit 300 de ani, spuneau că Suedia va deveni prima țară cashless society (n.red. societate fără numerar). Ajung acolo și întreb cum e cu cashless society. Îmi zice: «Nu mai e!» Au lăsat-o mai moale. Mi-au zis că au vreo 2 milioane de pensionari care nu vor, care vor să plătească în continuare cu numerar”, a declarat Mugur Isărescu. „Astea sunt bau bau-ri, iar madame Lagarde a spus foarte clar că o bună parte din populație preferă plățile în bancnote”, a mai precizat guvernatorul BNR.
Atitudinea față de datorii și economisire
Generația Z a observat dificultățile de a plăti datorii mari, fie prin experiențele părinților, fie prin poveștile colegilor. Acest lucru a dus la o prudență față de datoria pe carduri și la o preferință pentru economisirea tangibilă, palpabilă. Pentru mulți tineri, folosirea cash-ului face parte dintr-o strategie de economisire deliberată, iar banii „reali” din portofel oferă o vizibilitate clară a câte au reușit să pună deoparte. Cash-ul devine un simbol al stabilității financiare, al autonomiei și al moderației.
La sfârșitul anului trecut, Guvernul a vrut limitarea plăților în numerar, pentru a scădea evaziunea fiscală, scăpată de sub control. Cifrele oficiale arată însă că numărul ATM-urilor la suta de mii de adulți scade, la fel și numărul sucursalelor bancare.
Plafoanele de plăți și încasări în numerar pentru persoane juridice și fizice și limitele de cash în casă pentru firme au fost modificate, de către Guvern, de 3 ori în anul 2023. Operațiunile se pot efectua în limita unui plafon zilnic de 50.000 lei/tranzacție. Sunt interzise încasările și plățile fragmentate în numerar pentru tranzacțiile mai mari de 50.000 lei, precum și fragmentarea unei tranzacții mai mari de 50.000 lei.
