Piața de carte este puternic zguduită sub impactul amenzilor aplicate de Consiliul Concurenței unora dintre cei mai importanți jucători din industrie
Autoritatea a sancţionat şase companii active pe piaţa furnizării de carte, precum şi Asociaţia Editorilor din România (AER), cu amenzi în valoare de 5,967 milioane de lei pentru participarea la o înţelegere anticoncurenţială. Cea mai mare amendă, de peste 3,98 milioane de lei, a primit-o Direct Client Services SRL (Librăriile Cărtureşti), urmată de Librăriile Humanitas S.A (582.362 lei), Curtea Veche Publishing SRL (422.220 lei), Humanitas S.A. (365.718 lei), Nemira Publishing House SRL (324.636 lei) şi Publica Com SRL (174.677 lei). De asemenea, Asociaţia Editorilor din România a fost sancţionată cu suma de 115.696 lei.
Acestea sunt acuzate că, în perioada 2017 – 2020, ar fi împiedicat Bookster să mai poată cumpăra din librării cărțile pe care le publicau și distribuiau. Bookster împrumută cărți către angajații unora dintre cele mai mari companii din România, cu care are contracte contra cost.
„Autoritatea de concurenţă a constatat, în urma unei investigaţii, că cele şase companii împreună cu asociaţia de profil din domeniu şi-au coordonat strategiile comerciale şi au limitat comercializarea de carte către entităţile care gestionau biblioteca Bookster, în perioada 2017 – 2020.
Bookster achiziţiona cărţi de la edituri şi librării, care apoi erau puse la dispoziţia abonaţilor în baza unui abonament plătit de companiile angajatoare ale cititorilor. Editurile şi Librăriile, sprijinite în demersurile lor de către AER au considerat că activităţile desfăşurate de Bookster nu se circumscriu unei biblioteci publice şi că aceasta nu respecta regulile de pe piaţa furnizării de carte şi nu plăteşte suficient pentru drepturile de autor”, notează instituţia.
Editurile neagă că ar fi existat o înțelegere și că ar fi format un cartel împotriva Bookster și susțin că vor contesta amenda.
„Curtea Veche Publishing va contesta în instanță amenda aplicată de Consiliul Concurenței. Considerăm că această decizie este una injustă și nefondată în raport cu acțiunile noastre și respectarea legislației în domeniu. Amenzile date celor șase (patru edituri și două lanțuri de librării) arată că autoritățile nu cunosc cum funcționează această industrie și nici nu doresc să afle. Nici gând să existe practici ținând de concurența neloială. Noi ne-am respectat partenerii și am considerat piața de carte un loc al concurenței benefice, unde să reziste cu rezultate cei care trimit către cititori cărți valoroase, cărți care răspund unor nevoi – dezvoltare spirituală, sprijin pentru oameni cu vulnerabilități sau, pur și simplu, povești atrăgătoare de ficțiune scrise de autori români sau străini”, a declarat pentru România Liberă, Ovidiu Șimonca, director de promovare, Curtea Veche Publishing.
Și reprezentanții Humanitas susțin că amenzile date de Consiliul Concurenței editurii și librăriilor Humanitas sunt nejustificate și transmit că acestea pun mari probleme afacerilor.
Subiectul a fost intens dezbătut și au curs zeci de reacții în spațiul public, ținând cont că investigaţia a fost declanşată ca urmare a plângerii înaintate de Asociaţia Educaţie pentru Toţi Copiii, în calitate de deţinătoare a bibliotecii Bookster, afacere începută în 2013, de către Bogdan Georgescu.
Piața de carte – lovită constant de problemele din piață
Amenzile aplicate de Consiliul Concurenței nu sunt singurele presiuni asupra bugetelor companiilor din industrie. Retailerul Elefant Online, care a intrat recent în insolvenţă, după ce a acumulat datorii totale de 46,6 milioane de lei, conform datelor din dosarul deschis la Tribunalul Bucureşti şi publicate în Buletinul procedurilor de insolvenţă, reprezintă o altă lovitură pentru edituri. Printre companiile care au de recuperate bani de la Elefant sunt Grup Editorial Litera (1,8 mil. lei), Corint Logistic (1,6 mil. lei), Editura Epsilon Ascendo (1,3 mil. lei), Didactica Publishing House (681.900 de lei), Univers Enciclopedic Books (52.500 de lei).
Și insolvența lanțului de librării Diverta a provocat daune în industria cărților. Potrivit informațiilor, aceasta a lăsat în urmă aproape 200 de păgubiți, dintre care doar 4 își vor recupera datoriile.
Printre păgubiți se numără și editura Humanitas, cu pagube de aproape 1 milion de lei și editura Curtea Veche Puplishing, cu aproape 500 de mii de lei.
„Nu ne-am recuperat pierderile. Sunt bani nerecuperați și nu credem că în actualele condiții (insolvență/faliment) să ne recuperăm prea grabnic banii. Au mai fost perioade de încercare pentru Curtea Veche Publishing. De câteva ori, când ne ridicam un pic, primeam lovituri de la diverși așa-ziși parteneri care nu plăteau, care ne lăsau cu ochii în soare. E foarte nasol să constați că, pe hârtie, cărțile tale se vând, dar când să-ți primești banii, firmele respective intră în insolvență sau faliment sau, pur și simplu, nu plătesc”, a declarat pentru România Liberă, Ovidiu Șimonca – director de promovare, Curtea Veche Publishing.
Acesta ne-a mai spus că problemele de la afacerile Diverta, Elefant și amenda Consiliului Concurenței atacă funcționarea și viabilitatea unor edituri și se resfrânge asupra întregii piețe de carte.
Apare însă un aspect interesant. Fostul proprietar al lanțurilor de librării Diverta a devenit, cam în aceeași perioadă în care lăsa neplătite datoriile companiei, proprietarul Bookster.
De la Diverta la Bookster
Omul de afaceri Octavian Radu, fondatorul și proprietarul, până în 2022, al librăriilor Diverta a devenit în 2022 proprietarul Bookster.
Lanțul de librării Diverta intrase în insolvență în vara anului 2021, iar acest procesul a ridicat multe semne de întrebare ținând cont că doar cu câteva luni înaintea declanșrii insolvenței firmele din portofoliul său și creditoare Diverta și-au asigurat contracte de recuperare a banilor.
În schimb, celelalte companii, printre care editurile Humanitas și Curtea Veche Publishing au rămas cu daune. Un an mai târziu, Octavian Radu vinde Diverta pe simbolica sumă de un leu.
Acum, Octavian Radu, devenit șeful Bookster, încasează sume frumoase de bani de pe urma contractelor încheiate cu corporații, în vederea închirierii de cărți pentru angajați.
Povestea Bookster
Bookster a fost înfiinațat în 2013, de către Bogdan Georgescu și părinții acestuia care au fondat Asociația Educație pentru Toți Copiii la Brașov și apoi au înființat biblioteca Bookster 2.0.
Se pare însă că încă de la înființare au existat probleme, asociația a primit doar un aviz de funcționare de la Ministerul Culturii pentru bibliotecă, deși legea cere o „decizie”.
Potrivit informațiilor Europa Liberă, în avizul de înființare semnat de ministrul Culturii de la acea vreme, Daniel Barbu, se aproba înființarea unei biblioteci, fără precizarea că ea este una publică. În România, bibliotecile publice beneficiază de anumite facilități, precum scutirea de taxe pentru drepturile de autor.
Fondatorul Bookster, Bogdan Georgescu, spune pentru Europa Liberă, că, pentru autorizare, asociația pe care o fondase împreună cu părinții săi a depus dosarul la Ministerul Culturii în 2012 și a trecut printr-o procedură de verificare făcută de Ministerul Culturii și Biblioteca Națională a României. Abia anul următor a primit aviz.
Fondatorul Bookster spune că asociația lui cumpăra cărți de la librării, nu direct de la edituri, și că ONG-ul comanda cantități mari de carte.
În 2017, au început să apară conflictele. Editurile au cerut instanței să se pronunțe cu privire la statutul bibliotecii – dacă este publică sau privată și, în consecință, dacă serviciul pe care îl oferă este unul de împrumut sau unul de închiriere.
Tot atunci, asociația care administra Bookster a negociat plata unei taxe pentru ceea ce numeau „servicii de împrumut” către două societăți de gestiune colectivă a drepturilor de autor – copyro.ro și operascrisă.ro. Sumele negociate de plată, spun surse din piață, citate de Europa Liberă, s-au ridicat la 10.000 de euro.
Procesul dintre Bookster și edituri a durat ani buni. În 2021, asociația a decis să renunțe la business. Georgescu spune că era deja într-un impas, pentru că distribuitorii de carte refuzau să îi mai vândă cărți, sub acuzația de concurență neloială. La o zi după perfectarea vânzării din 2021, pe fir a intrat și Consiliul Concurenței. Inspectorii au descins la mai multe firme care se ocupă de distribuția de carte și au percheziționat și sechestrat computere. În ele au găsit mailuri și alte tipuri de comunicări care ar demonstra realizarea unui cartel între anumiți distribuitori de carte de pe piață împotriva Bookster.
Trei ani mai târziu de la descinderi, pe 21 august 2024, Consiliul Concurenței a amendat șase companii și Asociația Editorilor din România cu 5,9 milioane lei (aproximativ 1,2 milioane euro). Suma reprezintă jumătate din profitul ecomomic realizat în anul precedent.
Librăriile amendate și Asociația Editorilor au cerut încă de acum cinci ani statului și organismelor internaționale să clarifice statutul Bookster – mai exact dacă este o bibliotecă publică și, în baza acestui statut, beneficiază de facilități sau dacă este un business care ar trebui să plătească pentru serviciile de închiriere pe care le oferă.
Cum funcționează astăzi compania lui Octavian Radu, Bookster
În prezent, Bookster nu mai are o bibliotecă proprie și nu se mai poate vorbi despre o închiriere propriu-zisă.
Cărțile care ajung la cititori vin de la alte biblioteci private, recunoscute de stat ca fiind „de interes public”, mai exact Biblioteca Booklover a Asociației Iubitorilor de Carte, Biblioteca Prometeu a Asociației Prometeu Educație și Dezvoltare Personală sau Biblioteca Bookuriei a fundației cu același nume sau Biblioteca Fundatiei „Îmi pasă”.
Toate au legături directe sau prin intermediari cu omul de afaceri Octavian Radu.
Reprezentanții actuali ai Bookster s-au delimitat de investigația Consiliului Concurenței. Aceștia au transmis că nu au astăzi nicio legătură cu Asociația Educație pentru Toți Copiii, cea care a făcut plângerea la Consiliul Concurenței.
”Bookster Experience SRL („Bookster” sau „noi”), companie parte a grupului OCTRA, este o societate care acționează ca intermediar între biblioteci și oamenii care iubesc lectura.Nu avem astăzi nicio legătură cu Asociația Educație pentru Toți Copiii. Am achiziționat brandul Bookster de la aceasta acum aproximativ 4 ani.Drept urmare, nu avem nicio legătură cu plângerea împotriva editurilor și investigația derulată de Consiliul Concurenței”, au transmis reprezentanții Bookster.
Aceștia susțin că modelul inovator de business și conform cadrului legal, zi de zi, angajații din companii din toată România fac din citit un obicei îndrăgit.
„Noi ne dorim o colaborare foarte bună și corectă cu toți jucătorii din piața de carte din România. Astăzi Bookster oferă colaboratorilor și angajaților entităților care utilizează serviciile sale acces la cărțile oferite spre împrumut de bibliotecile cu care Bookster colaborează. Prin intermediul platformei sale online, Bookster permite bibliotecilor să-și împrumute cărțile angajaților din companiile colaboratoare, asigurând promovarea, livrarea și returul acestora. Bookster nu este o bibliotecă și nu este implicat în niciun fel în activitatea de împrumut de cărți, aceasta fiind desfășurată integral de bibliotecile cu care cooperăm. Bibliotecile sunt cele care stabilesc termenii și condițiile pentru împrumutul de cărți. Platforma noastră online doar conectează bibliotecile cu persoanele care doresc să acceseze opere literare. Similar platformelor dedicate altor bunuri și servicii, cum ar fi E-Bay, Amazon Marketplace etc., oferim bibliotecilor spațiul digital pentru a-și expune colecțiile de opere literare, într-un mod organizat și vizibil, ușor accesibil potențialilor cititori – similar unui catalog online”, au mai transmis oficialii Bookster.
Dacă tragem linie vedem însă că singurul câștigător din întregul scandal rămâne Octavian Radu. Firma din portofoliul său Bookster Experience SRL a înregistart, în 2021, o cifră de afaceri de 14 milioane de lei și un profit de 3,5 milioane de lei. În 2022, cifra de afaceri a fost de 18,4 milioane de lei (profit 4,7 milioane de lei). Anul trecut: cifra de afaceri – 22 de milioane de lei, profitul – 5,45 de milioane de lei.
Cine este invidiosul sau invidioasa pe succesele editurilor românești?
Ovidiu Șimonca, reprezentantul Curtea Veche Publishing, ne-a declarat că deși cazurile Bookster, Diverta și Elefant sunt cazuri izolate, acestea au puternice repercusiuni asupra finanțării pieței de carte.
„Piața de carte poate funcționa foarte bine dacă ne respectăm între noi și dacă există reguli de funcționare – care să fie și aplicate. Tocmai lanțurile de librării cu care lucrăm foarte bine (Cărturești și Humanitas) ajung să fie sugrumate prin amenda dictată de Consiliul Concurenței”, a precizat Ovidiu Șimonca.
Acesta a adăugat: „Putem pune o întrebare: există un interes să moară piața de carte, să dispară sau să rămână puține titluri, puține cărți? Poate România să se afunde și mai mult în acest consum diminuat de carte? (…) Vezi aceste amenzi și te freci la ochi: cine are interesul să lovească în industria de carte? Cine este invidiosul sau invidioasa pe succesele editurilor românești? N-am ajuns la nivelul Franței – unde fiecare librărie e un mic sanctuar, unde se oferă spectacole, lansări, happening-uri, cu autori aduși din toate colțurile țării și ale Europei -, dar suntem pe o cale bună, cu librării tot mai frumoase. Pe acestea le lovești? Pe acestea le amendezi? Atunci, închidem tot și devenim cea mai puțin alfabetizată țară, iar copiii să primească nu cărți frumos editate, ci cărți lipite, peticite, mâzgălite, cu pagini lipsă, date din generație în generație”, ne-a mai transmis reprezentantul editurii.
El ne-a mărturisit că nu înțelege de ce trebuie să ne zbatem pe ultimele locuri la consumul de carte. Ultimul târg de carte, Bookfest (din iunie 2024), a arătat publicului cititor că există o ofertă extraordinară de carte, există o concurență benefică, editurile se străduiesc să prezinte și să ofere la târgurile de carte ce este mai bun și mai atrăgător, din diverse domenii, de la albume de artă, cărți de istorie, cărți de memorialistică, cărți de dezvoltare personală, până la ficțiunea românească și străină, care tot aduce în față autori formidabili, ne-a mai spus Ovidiu Șimonca. El a menționat că există în România și cititori împătimiți ai lecturii, care vin și cumpără multe titluri, atât de la târgurile de carte, cât și din librării.
„În partea cealaltă, statul român inventează amenzi, inventează motive să ne sancționeze financiar, parcă nu-și dorește să oferim cărți celor care au nevoie de cunoaștere, de echilibru psihic, de informații veridice, de istorii clare și nemăsluite”, a mai precizat acesta.
