Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, vorbește despre exploatarea din nou a cuarțului din Uricani, în condițiile în care cariera, aflată în proprietatea Astra Asigurări, a fost evaluată la 0 lei de lichidatorul KPMG, tot în dauna statului, cel mai mare creditor al companiei aflate în faliment.
Declarațiile recente ale ministrului Energiei, Sebastian Burduja, au readus în atenția publică problema carierei de cuarț din Șiglău – Uricani (Valea Jiului), închisă de zeci de ani.
Din informațiile obținute de cotidianul național “România liberă”, terenurile și dreptul de exploatare se află în proprietatea societății Astra Asigurări, aflată în faliment.
Astra Asigurări a înființat o societate care să gestioneze cariera din Uricani.
În anul 2014, la evaluarea proprietăților societății de asigurări, administratorul KPMG a calculat societatea ce deținea cariera la o valoare de 0 lei.
Aceasta, cu toate că lichidatorul ar trebui să maximizeze activele unei societăți, pentru a putea achita datoriile acesteia.
Cum ar pierde din nou statul
Acum, dacă statul intenționează să recupereze drepturile asupra minei din Uricani, le-ar putea obține pe nimic.
Perdanții, în această situație ar fi creditorii Astra Asigurări, dintre care cel mai mare este tot statul, prin Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA).
Stabilirea valorii de nimic pentru mina din Uricani este cu atât mai curioasă, având în vedere că evaluatori economici arată că exploatarea coarțului ar fi profitabilă.
O estimare de investiție în carieră realizată pentru Astra Asigurări arată cum de la Uricani s-ar putea obține profituri de zeci de milioane de euro.
Profit potențial: zeci de mil. euro
“În Studiul de Fezabilitate a fost realizată o analiză economică a activităţii miniere în perimetrul Şiglău Uricani în 5 variante, având însă unele elemente comune cum ar fi:
- pentru reluarea activităţii şi obţinerea unor randamente de exploatare superioare este necesară retehnologizarea carierei şi a instalaţiei de prelucrare, costurile de investiţii fiind estimate, conform ofertelor de preţ primite până în prezent de la furnizorii de utilaje, la cca. 3 milioane Euro;
- capacitatea de producţie maximă de 80 mii t/an;
- preţuri de desfacere a produselor miniere la limita inferioară a preţurilor practicate pentru astfel de produse (preţuri loco carieră);
- ponderea produselor de calitate superioară de 50%.
S-au analizat cinci variante, astfel:
- varianta 1 constând în:
- volumul iniţial al investiţiilor – 3 milioane Euro;
- capacitatea maximă de producţie – 40 mii t;
- preţ de cost mediu la activitatea de exploatare (la capacitatea proiectată) – 9,04 Euro/t;
- preţ de cost mediu la activitatea de prelucrare (la capacitatea proiectată) – 20,19 Euro/t;
- produse comercializate – 489.000 tone
- volumul produselor de calitate superioară, 50%;
- preţ mediu de livrare loco carieră – 50,83 Euro/t;
- costuri de mediu – 287,20 Euro;
- profit estimat (înainte de impozitare) – 10,64 milioane Euro;
- profit net pentru plata dividendelor – 7,72 milioane Euro.
- varianta 1A constând în:
- volumul iniţial al investiţiilor – 3 milioane Euro;
- capacitatea maximă de producţie – 40 mii t;
- atingerea capacităţii de producţie în 3 ani;
- preţ de cost mediu la activitatea de exploatare (la capacitatea proiectată) – 8,54 Euro/t;
- preţ de cost mediu la activitatea de prelucrare (la capacitatea proiectată) – 20,88 Euro/t;
- produse comercializate – 489.000 tone
- volumul produselor de calitate superioară, 65%;
- preţ mediu de livrare loco carieră – 50,83 Euro/t;
- costuri de mediu – 287,20 Euro;
- profit estimat (înainte de impozitare) – 12,62 milioane Euro;
- profit net pentru plata dividendelor – 9,25 milioane Euro.
- varianta 2 constând în:
- volumul iniţial al investiţiilor – 3 milioane Euro;
- capacitatea maximă de producţie – 80 mii t;
- atingerea capacităţii de producţie în 5 ani;
- preţ de cost mediu la activitatea de exploatare (la capacitatea proiectată) – 8,10 Euro/t;
- preţ de cost mediu la activitatea de prelucrare (la capacitatea proiectată) – 16,71 Euro/t;
- volumul produselor de calitate superioară, 50%;
- produse comercializate – 579.000 tone
- preţ mediu de livrare loco carieră – 50,83 Euro/t;
- costuri de mediu – 234,20 Euro;
- profit estimat (înainte de impozitare) – 16,24milioane Euro;
- profit net pentru plata dividendelor – 12,68 milioane Euro.
- varianta 2A constând în:
- volumul iniţial al investiţiilor – 3 milioane Euro;
- capacitatea maximă de producţie – 80 mii t;
- atingerea capacităţii de producţie în 5 ani;
- preţ de cost mediu la activitatea de exploatare (la capacitatea proiectată) – 7,67 Euro/t;
- preţ de cost mediu la activitatea de prelucrare (la capacitatea proiectată) – 16,55 Euro/t;
- produse comercializate – 579.000 tone
- volumul produselor de calitate superioară, 60%;
- preţ mediu de livrare loco carieră – 50,83 Euro/t;
- costuri de mediu – 234,20 Euro;
- profit estimat (înainte de impozitare) – 18,84milioane Euro;
- profit net pentru plata dividendelor – 14,27 milioane Euro.
- varianta 3 constând în:
- volumul iniţial al investiţiilor – 3 milioane Euro;
- capacitatea maximă de producţie – 80 mii t;
- atingerea capacităţii de producţie în 5 ani;
- preţ de cost mediu la activitatea de exploatare (la capacitatea proiectată) – 7,58 Euro/t;
- preţ de cost mediu la activitatea de prelucrare (la capacitatea proiectată) – 16,52 Euro/t;
- produse comercializate – 579.000 tone
- volumul produselor de calitate superioară, 50%;
- preţ mediu de livrare loco carieră – 56,50 Euro/t;
- costuri de mediu – 234,20 Euro;
- profit estimat (înainte de impozitare) – 20,60 milioane Euro;
- profit net pentru plata dividendelor – 15,97 milioane Euro”, se arată în studiul obținut de “România liberă”.
Burduja: Terenurile sunt la BRS și Astra
Explorarea și exploatarea cuarțului, mineral esențial în mai multe industrii de vârf, cum ar fi producția semiconductorilor și a panourilor fotovoltaice, se numără printre posibilele direcții de dezvoltare ale Complexului Energetic Valea Jiului, compania controlată integral de Ministerul Energiei, a declarat recent Sebastian Burduja.
″Ne dorim nu doar un pansament pentru Valea Jiului (…), ci și noi proiecte pentru această companie. Direcțiile pe care mergem sunt posibila explorare și exploatare a cuarțului și suntem într-o corespondență cu ANRM (Agenția Națională pentru Resurse Minerale – n.r.) pentru a vedea dacă este posibil să facem asta din perspectiva reglementărilor. Ulterior vom face și o analiză economică″, a afirmat Burduja, citat de profit.ro.
Cuarțul a fost exploatat în Valea Jiului pe perimetrul Șiglău-Uricani, până în anii ’90.
O licență de exploatare pentru perimetru a fost în vigoare până în 2015, când a fost anulată de către ANRM, ca urmare a unei decizii judecătorești.
Ultima deținătoare a licenței a fost o societate controlată integral de Astra Asigurări, companie aflată în faliment din 2016, scrie profit.ro.
Terenurile sub care se află zăcământul sunt deținute în coproprietate de către Astra Asigurări și Banca Română de Scont (BRS), aflată de asemenea în faliment, din 2002, sub administrarea Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB).
″(…) au fost continuate și demersurile de valorificare a cotelor-părți deținute de BRS din activele (terenuri și drum de acces) situate în zona zăcământului de cuarț Șiglău-Uricani, județul Hundeoara; în acest sens, Adunarea creditorilor BRS din 15 decembrie 2022 a aprobat analiza posibilității de vânzare în bloc de către cei doi coproprietari – BRS și Astra Asigurări Reasigurări SA (în faliment) – a activelor menționate, în scopul potențării valorii acestora și maximizării prețului, în baza unui regulament comun de vânzare elaborat de lichidatorii BRS și Astra Asigurări Reasigurări S.A. (în faliment)″, se arăta în raportul anual pe 2022 al FGDB.
Mutare prefectă
Presa locală a tratat de asemenea subiectul carierei uitate de la Uricani.
Costel Alic, fost prefect de Hunedoara, a achiziționat cu doar 250.000 lei fosta fabrică, iar în 2001 Agenția Națională pentru Resurse Minerale i-a dat acestuia și avizul de exploatare a zăcământului de cuarț, estimarea specialiștilor fiind că valoarea producției s-ar fi ridicat undeva la 43,5 milioane de dolari, în timp ce alții estimau că de-acolo suma ar putea fi și dublă, e drept, cu anumite costuri de producție ce n-ar fi însumat mai mult de 2-3 milioane de dolari (la vremea respectivă euro încă nu exista, iar estimările se făceau în dolari), scrie hunedoaraplus.ro.
După ce pe fir au intrat autoritățile de control ale statului, care au sesizat anumite nereguli privind achiziționarea fostei fabrici de procesare a cuarțului, proiectul a fost abandonat de Costel Alic și de societatea respectivă, deși de la fosta Bancă Română de Scont firma fostului prefect obținuse un credit de 3 milioane de lei destinate redeschiderii carierei și fabricii, mai scriu jurnaliștii locali.
Costel Alic și administratorul societății au fost trimiși în judecată, alături de alte persoane cărora le fusese deschis dosar penal, având legătură cu acele “inginerii”.
Fostul prefect de Hunedoara a fost în cele din urmă achitat, însă licența de concesiune pentru exploatarea zăcământului de cuarț de la Uricani-Șiglău a fost retrasă.
Dorința autorităților locale
Declarațiile ministrului Burduja pot fi puse însă și doar pe seama viitoarei campanii electorale, primarul din Uricani, Dănuț Buhăescu, plângându-se anul trecut de lipsa de interes din partea guvernanților din cabinetele Ciucă, Orban și Cîțu.
“ANRM trebuie să aprobe și să dea undă verde, firește, totodată și Guvernul României. Această carieră este acum a Statului Român, care a câștigat mai multe procese, inclusiv cu Sorin Ovidiu Vântu din câte știu. Știți foarte bine că în acest caz mulți au fost condamnați, alții au scăpat, unul dintre ei, respectiv fostul prefect de Hunedoara a decedat între timp. Dar Statul Român a câștigat într-un final toate procesele și de vreo doi ani și jumătate de când zăcământul și cariera sunt libere de sarcini am făcut toate demersurile necesare pe lângă ANRM pentru ca acest zăcământ să fie scos la licitație, cu atât mai mult cu cât au venit firme interesate în a lua acest cuarț în exploatare. Știți foarte bine că vorbim de al doilea zăcământ de cuarț din lume din punct de vedere a purității și calității și cel mai pur și calitativ din Europa. Am reușit să discut la un moment dat cu domnul Turdeanu, care a fost director la Mina Uricani și care cunoaște bine Valea Jiului, dumnealui fiind atunci președintele ANRM, pe vremea Guvernului Orban și apoi am făcut toate demersurile legale. Acest om a făcut toate documentele necesare ca să apară pe masa guvernului, iar apoi să iasă Hotărârea de Guvern, însă domnul Ludovic Orban nu a vrut! A urmat la guvernare domnul Cîțu. Ne-am rugat de domnul Cîțu… am făcut demersuri… nu a vrut pur și simplu nici domnul Cîțu! Într-adevăr, nu trebuie scos de-acolo doar cuarțul, deoarece e un pachet cu mai multe zăcăminte, toate prețioase cum s-ar zice. Hotărârea de Guvern nu se putea scoate doar pentru cuarț, ci pentru toate tipurile de zăcăminte din România, nu doar de-acolo. Era un pachet mai mare și poate de asta s-a întâmplat așa… Dar, acum, facem din nou demersuri în perioada următoare, la acest guvern de coaliție, poate de data aceasta vom avea și șanse de reușită! Mingea e în curtea guvernului și a acelei agenții naționale. Această agenție națională nu e în subordinea niciunui minister, este în subordinea directă a primului-ministru. Primul-ministru trebuie să inițieze acel proiect de hotărâre care există, dar la care trebuie schimbată doar data. Deci, în loc să scrie iunie 2020, când era Ludovic Orban, să se modifice cu ziua din anul 2022 când ar dori primul-ministru să pună proiectul în discuție la ședința de guvern. E simplu. Apoi, odată devenit proiectul hotărâre, apare în Monitorul Oficial și apoi persoanele interesate vor putea depune cereri pentru scoaterea la licitație. O licitație unde există din nou o procedură legală, după cum știm cu toții. Dar fără hotărârea de guvern nu se poate ajunge la licitație. Iar totul stă în mâna primului-ministru. Noi i-am spus domnului Turdean, căruia îi mulțumesc și acum, public, pentru cât s-a zbătut în acest caz, ca una din condițiile punctajului pe care trebuie să-l obțină cel care vrea să ia în concesiune zăcământul de cuarț de la Uricani, să fie acela de a asigura și prelucrarea superioară a acestui zăcământ la noi în localitate. Deci scoate cuarțul din carieră și îl prelucrează tot la Uricani! Asta ar însemna multe locuri de muncă și bani și la bugetul local. Ar fi vorba de 100-150 de locuri de muncă, cel puțin! Care pentru Uricani și cetățeni înseamnă foarte mult. Vorbim de grupă I de muncă, de cetățeni care poate mai au nevoie de câțiva ani până la pensie și care pot să-i completeze muncind acolo, de tineri care ar putea obține un salariu decent și care ar avea astfel viitorul asigurat și și-ar face și o vechime în timp. Sunt multe beneficii și de aceea sperăm ca primul-ministru să audă apelul nostru. Stăm pe munți de cărbuni și de cuarț, plus alte elemente prețioase, și ne plângem că nu avem bani. Păi, atunci, haideți cu toții să facem ce trebuie!”, declara Buhăescu, pentru hunedoaraplus.ro.
În prezent, zona este exploatată cât de cât din punct de vedere turistic.
Cariera figurează în trasee turistice chiar și din proiecte pe fonduri europene desfășurate de autoritățile locale și de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
În tot acest timp, localnicii profită și mai adună ceva bani, comercializând cristale de coarț.
Prețurile cristalelor variază de la 50 la aproape 200 de lei pe bucată.
Citește și:
Pentru Omniasig, KPMG închide ochii la profiturile PAID
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
