Populația României îmbătrânește și devine tot mai bolnavă. Potrivit datelor furnizate de lnstitutul Național de Statistică, populația vârstnică a țării noastre a depășit-o cu peste 20% pe cea tânără, cu vârste de până în 14 ani, iar perspectivele următorilor ani indică o accentuare ale acestui fenomen. Din păcate, în Planul Național de redresare și reziliență nu au fost alocate fonduri pentru dezvoltarea centrelor de seniori, însă afacerile cu căminele de bătrâni au ajuns să reprezinte unul dintre business-urile cu cel mai mare potențial din România.
Pe fondul îmbătrânirii populației, în următorii ani ar putea să își tripleze cifra de afaceri, în contextul în care peste 1,7 milioane de români, ,,decrețeii’’, vor ieși la pensie, arată analiză realizată de firma de consultanță Frames.
Datele statistice arată că afacerile firmelor cu cod CAEN 8730 (Activități ale caminelor de bătrâni si ale caminelor pentru persoane aflate in incapacitate de a se ingriji singure) au trecut, anul trecut, de granița de 200 de milioane de lei, iar în perspectiva următorilor 5 ani, ar putea trece de 600 milioane de lei. Față de anul 2021, business-ul celor 223 de firme active a crescut cu peste 50 de milioane de lei, de la 156,6 mil. lei în 2021 la 206 milioane lei în 2022.
,,Să îți deschizi un cămin de bătrâni sau chiar mai mult, un lanț de centre de îngrijire a bătrînilor a devenit, așa cum estimam într-o analiză, un business de viitor. Îmbătrînirea accelerată a populației și absența unui sistem de asistență socială la domiciliu fac ca tot mai multe persoane de vârsta a III-a să ajungă clienți ai acestor cămine”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Cele mai multe firme de profil se află în București (48), Ilfov (41), Timiș (22), Argeș (21) și Constanța (14 firme).
Azilele de stat, ignorate în PNRR
În PNRR sunt prevăzute 88 milioane de euro pentru dezvoltarea unei rețele de centre de îngrijire de zi și de reabilitare pentru persoane vârstnice, bani care vor fi folosiți pentru înființarea a 71 de servicii de tip centre de zi de asistență și recuperare pentru persoane vârstnice și 71 de unități de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice care vor acorda servicii unui număr estimativ de 5.700 de persoane vârstnice (3800 de beneficiari ai serviciilor de zi și 1900 de beneficiari ai unităților de îngrijire la domiciliu).
„Se vor asigura servicii de îngrijire personală, integrat cu serviciile complementare de recuperare și reabilitare funcțională (terapii de recuperare/reabilitare funcţională cum ar fi: şedinţe de psihoterapie, kinetoterapie, terapie prin masaj, hidroterapie, termoterapie, balneoterapie, fizioterapie, terapii de relaxare, gimnastică medicală, podologie ş.a.), activități terapeutice și ocupaționale, precum și consiliere psihologică, linie telefonică de urgență, asistenţă şi suport pentru familia persoanei vârstnice, suport pentru realizarea activităţilor administrative şi gestiunea bunurilor, acordare de alimente și ajutoare materiale etc.”, se arată în documentul PNRR.
Cine finanțează azilele din țară
România avea în anul 2022 un total de 699 de azile de bătrâni, după cum arată datele de la Ministerul Muncii. Dintre acestea, 118 sunt administrate de stat, iar 581 dintre ele sunt administrate de companii private. Dintre cele de stat, 27 sunt administrate de primării, iar 91 sunt administrate de direcţiile de asistenţă socială, instituţii ce funcţionează în subordinea consiliilor judeţene.
În cazul centrelor pentru bătrâni controlate de stat, finanţarea vine de la bugetul local, din contribuţia pe care o plătesc bătrânii şi familiile lor, precum şi din bugetul de stat, dacă bugetul local nu poate acoperi costul mediu lunar pentru îngrijirea unui bătrân. În azilele private, costurile pot porni de la 2.500 de lei şi pot ajunge la 7.000 de lei pe lună şi sunt plătite integral de bătrâni sau de familiile lor.
Bilanțul azilelor verificate
Numărul centrelor pentru vârstnici, persoane cu dizabilităţi sau copii închise în urma controalelor autorităţilor a ajuns la 30. În cazul altor 36 de astfel de unităţi a fost suspendată activitatea.
În perioada 10-15 iulie, la nivel naţional au fost făcute controale la 2.658 de servicii sociale, conform raportărilor transmise de către agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv a municipiului Bucureşti. În total, au fost închise 30 de centre (sau componente ale acestora), din care 11 în Bucureşti, câte două în Constanţa, Dolj, Giurgiu, Maramureş, Teleorman şi câte unul în Călăraşi, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Mureş, Neamţ, Satu Mare, Tulcea şi Vaslui.
De asemenea, a fost suspendată activitatea a 36 de centre şi au fost aplicate 114 sancţiuni contravenţionale, din care 16 avertismente şi 98 de amenzi, în cuantum total de 1.251.000 de lei.
În urma scandalului azilelor groazei au căzut capete de la nivel înalt însă până în momentul de față doar două persoane au fost arestate preventiv, însă ne întrebăm cine va răspunde pentru maltratea a sute de bătrâni din centre și moartea celor peste 20 din azilul din Voluntari. Primarul Florentin Pandele nu a fost nici măcar audiat și nu este exclus să mai candideze la primărie, în ciuda morților din azilul din Voluntari.
