Nu există încă un consens suficient în rândul celor 27 de state membre ale UE pentru a stabili un plafon al prețului gazelor, Germania și Olanda unindu-și forțele pentru a se opune acestei măsuri fără precedent.
Se așteaptă ca marțea viitoare Comisia Europeană să prezinte un nou pachet de măsuri de urgență pentru a reduce prețurile la energie și pentru a ușura situația a milioane de gospodării și companii din UE, scrie Euronews.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat săptămâna trecută că pachetul ar putea include nu una, ci două forme de plafonare a prețului gazelor: una axată pe tranzacțiile zilnice care au loc pe piața gazelor din UE și alta care vizează gazul utilizat pentru producerea de energie electrică.
Într-o scrisoare adresată liderilor UE, von der Leyen a avertizat cu privire la riscurile potențiale pe care le implică plafoanele și a solicitat acorduri suplimentare de economisire a energiei și de solidaritate pentru a face față eventualelor penurii.
Însă, în urma unei reuniuni informale a miniștrilor energiei din UE, care a avut loc la Praga, sprijinul pentru aceste plafoane a părut insuficient de puternic.
Germania, cel mai mare consumator de gaze din UE, și Țările de Jos au distribuit un document înainte de reuniune, care conține un set de recomandări în domeniul energiei și care evită în mod evident plafoanele generale pentru prețurile la gaze.
„Măsurile din sectorul energiei electrice care ar putea crește cererea de gaze […] ar trebui să fie luate în considerare cu mare atenție și să includă, de asemenea, împărțirea sarcinilor”, au scris cele două țări în document.
Kadri Simson, comisarul european pentru energie, a declarat că următorul pachet de măsuri ar trebui să se bucure de un „sprijin consensual maxim” și a precizat că plafonarea gazelor ar putea fi exclusă dacă nu există un sprijin suficient.
„Vom vedea la sfârșitul săptămânii cum putem proceda cu plafonarea gazului pentru producția de energie”, a declarat Simson reporterilor după reuniunea informală.
Întrebat despre propunerea germano-olandeză, Jozef Síkela, ministrul ceh al energiei, a declarat că „orice fel de propunere pozitivă este întotdeauna binevenită”.
„Întâlnirea de astăzi a ajutat la reducerea diferențelor dintre statele membre”, a declarat Síkela. „Ne îndreptăm spre o soluție comună”.
Republica Cehă deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE și are sarcina de a modera dezbaterile politice.
Síkela a declarat că există un acord general între cele 27 de țări în favoarea achizițiilor comune de furnizare de gaze pentru a împiedica țările să se supraliciteze reciproc. Schema colectivă ar putea fi instituită înainte de sezonul de iarnă 2023-2024.
Atât ministrul, cât și comisarul, au subliniat necesitatea de a crește economiile de energie, de a consolida acordurile de solidaritate între țări și de a intensifica negocierile bilaterale cu furnizorii de gaze de încredere, cum ar fi Norvegia.
Toate aceste idei, care sunt mult mai puțin intervenționiste decât un plafon de gaze, beneficiază de un sprijin mai larg în rândul capitalelor și au fost prezentate în documentul germano-olandez.
În teorie, aprobarea unui plafon la nivelul UE pentru prețurile gazelor ar necesita doar o majoritate calificată a statelor membre, însă natura netestată și radicală a măsurii ar putea obliga blocul să garanteze un front unanim.
Cel puțin 15 state membre și-au declarat sprijinul pentru un plafon larg al prețurilor la gaze.
„Nu este vorba despre o majoritate”, a declarat Síkela, care a vorbit despre discuții „intense” între miniștri. „Este vorba despre înțelegerea faptului că dorim să avem o măsură care să ajute și nu să dăuneze”.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
