Cristian Păunescu, consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), a declarat recent, la vernisajul primei expoziții din România despre tezaurul de aur al BNR trimis la Moscova și care nu a fost niciodată returnat, că există premise pentru recuperarea acestuia.
Păunescu a subliniat însă că BNR așteaptă ca noul Parlament, Guvern și președinte ales să își continue strategia de recuperare.
„Acum sunt premise și avem un optimist prudent că se apropie ziua când vom obține acest lucru. Ca să nu creăm o expectație care poate să fie dăunătoare, Banca Națională este în faza în care are acest dosar, a trecut de furcile caudine prin voturi pe care le-a obținut, însă situația internă (…), nu avem instituțiile abilitate cu care Banca Națională, care este independentă, e autonomă, poate să își desfășoare în comun această strategie, așteptăm”, a explicat Păunescu.
Rezoluția Parlamentului European și implicarea instituțiilor internaționale
Păunescu a subliniat importanța rezoluției adoptate pe 14 martie de Parlamentul European, care a invitat „Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă să includă revenirea tezaurului național românesc pe agenda bilaterală diplomatică care guvernează relațiile UE-Rusia, odată ce contextul regional va permite reluarea dialogului politic între părți”.
El a adăugat că există și exemple ale altor măsuri financiare care au fost deja luate, precum faptul că „în băncile occidentale sunt peste 400 de miliarde de euro ale băncilor rusești, depozite acolo. Deja o mare parte din dobânzile acumulate au fost vărsate Ucrainei, prin hotărârea Uniunii Europene, respectiv Germania, Marea Britanie, deci există posibilități pe care cei mai deștepți decât noi le vor aborda.”
Păunescu a menționat că expoziția „Tezaurul Băncii Naționale a României trimis la Moscova și nerecuperat – o creanță mai veche de un secol”, găzduită la sediul sucursalei BNR din Sibiu, este parte din strategia BNR privind recuperarea tezaurului.
Compararea eforturilor BNR cu cele ale altor instituții
Consilierul BNR a subliniat că alte instituții care și-au trimis patrimoniul la Moscova nu au făcut suficiente demersuri pentru recuperarea acestuia.
„Bilanțul este o pierdere de peste 90 de tone de aur și o datorie de onoare pentru a prezenta realitățile și a face un scurt istoric al problematicii. E o chestiune dureroasă a istorii noastre”, a încheiat Păunescu.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!