Mii de credincioşi înconjoară Manastirea Nicula în genunchi sau se roagă la Icoana făcătoare de minuni a Fecioarei Maria astazi in timpul slujbei.
Adormirea Maicii Domnului este una dintre cele mai pretioase sărbători creştine, iar, pentru români, este şi ocrotitoarea marinarilor, pe 15 august fiind organizate în mai multe oraşe procesiuni cu icoane şi pelerinaje, dar şi manifestări artistice.
In Ierusalim, oraşul Sfânt, se păstrează până astăzi, în apropierea grădinii Ghetsimani, mormântul Maicii Domnului şi Biserica zidită pe acest mormânt.
În spatele mormântului Maicii Domnului din această biserică, este pusă la închinare pentru pelerini icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, cunoscută sub numele de Ierusalimitissa.
Potrivit tradiţiei bisericii, Sfânta Fecioară Maria a fost înştiinţată printr-un înger de trecerea ei la cele veşnice, iar apostolii, aflaţi în acel moment în diferite zone ale lumii, au fost aduşi pe nori pentru a fi prezenţi la acest eveniment.
Apostolul Toma nu a fost prezent la înmormântare, el ajungând trei zile mai târziu. Întristat, a cerut să se deschidă mormântul, pentru a săruta mâinile Născătoarei de Dumnezeu, dar intrând, l-a găsit gol. În timp, în cuvântările părinţilor bisericii s-a afirmat cu mai multă putere credinţa că, după adormirea sa, Fecioara Maria a fost înviată de Iisus Hristos şi luată cu trupul în împărăţia cerurilor.
Praznicul poartă numele de Adormirea Maicii Domnului, pomenind trecerea ei din această viață, cuvântul „Adormire” traducând grecescul Koimisis, care înseamnă adormirea întru moarte .
Biserica Romano-Catolică preferă să numească acest eveniment ridicare la cer întrucât, ținând seama de dispariția trupului Maicii Domnului din mormânt, consideră că Ea a fost înălțată cu trupul la Cer.
Mai multe lăcaşuri de cult din ţară care o au ca ocrotitoare pe Maica Domnului îşi serbează joi hramul.
Obiceiuri
Se fac mese comune în curtea bisericii, si se servesc bucate alese: brânză, măsline, mezel, friptură, pârjoale, cozonac.
Se împart struguri şi prune pentru sufletul morţilor, femeile merg la biserică cu ciorchini de struguri copţi de la soiurile văratice, numită „coliva de pomană“ sau „colivă de struguri“.
Se fac hori în sate: tineretul joacă, iar bătrânii şi copiii bat nucii pe la vii, câmpuri şi prin grădini.
Dacă înfloresc trandafirii pe la Sfânta Maria, toamna va fi lungă
