Coroana română unește, Coroana română aduce mereu împreună pe cei care au credințe, sentimente, trăsături, valori și interese apropiate, zilele acestea fiind rândul celor din Parlamentul de la București și Chișinău să se afle sub aceste bune auspicii.
Așa s-a petrecut și vineri, la Castelul Peleș din Sinaia, unde o delegație comună din Parlamentele de la București și Chișinău a fost primită de Majestatea Sa Margareta a României, Custodele Coroanei române, și de către Alteța Sa Regală Principele Radu al României.
Astfel, membri ai singurei comisii comune din cele două parlamente românești, cel de la București și cel de la Chișinău, Comisia Comună pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova au poposit pentru câteva ceasuri pline de emoție și bucurie pe Domeniul Regal Peleș.
A fost evocat sprijinul pe care Coroana Română l-a acordat, începând din anul 2013, efortului Republicii Moldova de integrare în Uniunea Europeană, precum și legătura istorică dintre Casa Regală și țara-soră. Actualmente, mai multe instituții și organizații din Chișinău și din diverse raioane au nume regal, patronaj regal sau beneficiază de burse regale.
Majestatea Sa a reiterat liderilor moldoveni dorința de a continua efortul Familiei Regale de a crea punți de legătură între țara lor și UE, în plan economic, social, educațional, cultural și diplomatic, relatează jurnalul online al Familiei Regale a României, romaniaregala.ro.
Membrii delegației parlamentare române de la Chișinău au venit la București, capitala tuturor românilor, pentru prima din cele două reuniuni anuale ale Comisiei mai sus amintite.
„Comisia comună pentru integrare europeană dintre Parlamentul României şi Parlamentul de la Chişinău a adoptat, joi, o rezoluţie de susţinere a procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Comisia, care este alcătuită din parlamentari români şi moldoveni, s-a reunit joi la Palatul Parlamentului.
În rezoluţie se pune accentul pe rolul „esenţial” pe care îl are transferul de expertiză de la Parlamentul României către cel al Republicii Moldova în vederea armonizării legislaţiei naţionale cu normele UE”, a transmis pe Facebook, deputatul PNL Daniel Gheorghe, copreședintele de la București al acestei comisii.
„ Încurajăm continuarea dialogului bilateral amplu între România și Republica Moldova în vederea obținerii unui sprijin solid la nivel politic, diplomatic și instituțional din partea statelor membre ale Uniunii Europene, pentru accelerarea parcursului european al Republicii Moldova.
Totodată, membrii Comisiei Comune consideră integrarea în Uniunea Europeană a Republicii Moldova un deziderat strategic pentru cele două state, în virtutea comuniunii de limbă română, cultură și tradiții, istorie comună și a legăturilor speciale de frățietate românească.
Susținem promovarea elementului cultural românesc și a valorilor noastre comune.
Considerăm esențiale dezvoltarea economică sustenabilă a Republicii Moldova, modernizarea sa de ansamblu în spirit european, întărirea stabilității și rezilienței sub toate aspectele, precum și consolidarea securității sale energetice.”, se mai arată în documentul aprobat joi de parlamentarii de la București și Chișinău.
La rândul lui, copreședintele de la Chișinău al acestei Comisii, domnul deputat Petru Frunze, a transmis aprecieri pentru ceea ce autoritățile de la București au făcut mereu pentru cel de al doilea stat românesc.
„ Astăzi, alături de colegii deputați din Comisia Comună pentru Integrare Europeană a Republicii Moldova dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul României am fost onorați de invitația primită din partea Familiei Regale a României, de Majestatea Sa Margareta a României, Custodele Coroanei române și Alteta Sa Regală Principele Radu al României.
Am transmis mulțumirile cetățenilor Republicii Moldova pentru sprijinul constant oferit de România pe toate dimensiunile de cooperare între cele două state românești. Familia Regală sprijină parcursul European al Republicii Moldova și armonizarea legislației pentru a oferi o perspectivă clară de dezvoltare.
Istoria noastră comună ne motivează pe toți să avem un viitor comun în Uniunea Europeană.”
Membrii delegației comune ai acestei Comisii au fost impresionați de istoria Dinastiei României, precum și de rolul fundamental jucat de aceasta pentru națiunea română de pe ambele maluri ale Prutului, în unirea și reprezentarea cu demnitate în lume, lucru care a sensibilizat și apropiat participanții de la București și Chișinău, în cadrul turului ce a avut loc la Castelul Peleș din Sinaia.
Reprezentanți din Parlamentul de la București și Chișinău au stat împreună pentru câteva zile, consolidând relațiile politice dintre cele două instituții
Atunci când politica crudă și expansionistă a unor state amenință cu transformări nedorite și nelegitime națiuni pașnice, în spațiul lor milenar de existență, aceste națiuni reacționează natural și se adună laolaltă, căutându-și rădăcinile lor comune.
Ne aflăm într-o clipă ce pare să se asemene tot mai mult cu momentul reunirii cu Basarabia dintre anii 1917-1918. Atunci, deși visul de milenii al românilor a fost de a aduce Transilvania acasă, paradoxul istoriei a făcut ca Basarabia să revină prima în sânul națiunii române.
Ca și acum, când forțele rusești pârjolesc și distrug tot ce întâlnesc în Ucraina, la 1918, hoardele bolșevice ale armatei roșii amenințau și atacau tot ce era în preajma lor, inclusiv Basarabia.
În fața acestei amenințări, la data de 27 martie 1918, la Chișinău, Sfatul Țării vota Unirea Basarabiei cu Regatul României. Decizia liderilor românilor basarabeni venea într-un context tulbure, generat de înfrângerea Rusiei în Primul Război Mondial, prăbușirea țarismului și ascensiunea unui regim criminal, cel bolșevic. Regatul României era văzut drept singurul care putea garanta viețile basarabenilor, în contextul în care cetele bolșevice îi terorizau pe locuitorii pământului dintre Prut și Nistru.
Termenul de Basarabia a desemnat, vreme de câteva secole, o fâșie de teritoriu de la nordul Mării Negre. Acest termen a fost reinventat în anul 1812, când Rusia a cotropit Moldova dintre Prut și Nistru. Până în momentul cotropirii rusești, niciodată Moldova nu fusese divizată de Prut, ci era împărțită între Țara de Sus și Țara de Jos.
Mai mult de un secol, românii dintre Prut și Nistru au fost supuși unui proces dur de desnaționalizare. Opresiunea rusească a atins apogeul la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului XX. Școlile și Biserica Ortodoxă s-au numărat printre instrumentele folosite de administrația rusească pentru a-i desnaționaliza pe români.
Înfrângerea Rusiei în Primul Război Mondial și prăbușirea țarismului au creat premisele unei renașteri naționale a românilor din Basarabia. În aprilie 1917, a fost creat Partidul Național Moldovenesc, iar în octombrie a fost proclamată autonomia Basarabiei, care avea Sfatul Țării drept organ legislativ.
Inițial, liderii românilor basarabeni au proclamat o Republică Democrată Federativă Moldovenească, în cadrul Rusiei. Apoi, sub influența unor cărturari ardeleni refugiați la Chișinău, precum Onisifor Ghibu, lucrurile au evoluat, iar Sfatul Țării a proclamat independența Basarabiei.
Au urmat represaliile bolșevicilor, care au început să jefuiască și să ucidă în Basarabia. În aceste condiții, Sfatul Țării a cerut ajutorul Armatei Regale Române, care a trecut Prutul pentru a proteja viețile și avutul locuitorilor Basarabiei. Liderii românilor basarabeni erau amenințați direct de către bolșevici.
În aceste condiții, în 27 martie 1918, în prezența prim-ministrului Regatului României, Alexandru Marghiloman, Sfatul Țării a votat Unirea. Doar trei din cei 135 de deputați au votat împotrivă. Basarabia a rămas unită cu România până în vara anului 1940, când teritoriul românesc dintre Prut și Nistru, împreună cu Bucovina de Nord și cu Ținutul Herța, a fost din nou cotropit de Rusia Sovietică, relatează rfi.ro.
Ca un simbol al apropierii istorice a celor două parlamente, de la București și Chișinău, programul Comisiei Comune s-a încheiat printr-o vizită, sâmbătă, în ajunul Floriilor, la Catedrala Mântuirii Neamului, din capitala tuturor românilor.
Stă în caracterul, priceperea și puterea elitelor politice românești de pe ambele maluri ale Prutului să înțeleagă glasul și semnele clipelor astrale ale istoriei și să acționeze pentru a înfăptui idealurile națiunii pe care o au în grijă.
Familia Regală a României este aici, veghează și sprijină pentru ca aceste schimbări să se producă cât mai repede!
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
