Într-un raport publicat astăzi, Grupul de state împotriva corupției (GRECO) al Consiliului Europei solicită măsuri suplimentare de prevenire a corupției în Serbia în ceea ce privește persoanele cu funcții executive de vârf, inclusiv președintele Republicii, miniștrii, miniștrii adjuncți, secretarii de stat, șefii de cabinet și consilierii politici, precum și membrii poliției sârbe.
GRECO oferă 24 de recomandări autorităților țării și așteaptă un raport privind punerea în aplicare a acestora până la sfârșitul lunii septembrie 2023.
În raportul de evaluare, GRECO remarcă rolul central jucat de Agenția pentru prevenirea corupției în multe privințe, cum ar fi planurile de integritate ale organismelor publice adoptate pentru a contracara corupția, declarațiile de avere ale funcționarilor publici, formarea și consilierea, precum și normele privind lobby-ul.
Acțiunea Agenției se bazează pe Legea privind prevenirea corupției, care impune cerințe pentru funcționarii publici, și pe Legea privind lobby-ul. Cu toate acestea, GRECO recomandă ca rolul agenției să fie consolidat prin publicarea recomandărilor sale și a răspunsului guvernului și al administrației prezidențiale. În plus, atribuțiile legii ar trebui extinse pentru a acoperi toate persoanele cu funcții executive de vârf, inclusiv șefii de cabinet ai prim-ministrului și ai viceprim-miniștrilor, precum și consilierii.
În plus, în ceea ce privește structurile centrale de conducere, GRECO solicită o strategie publică de prevenire a corupției care să acopere în mod explicit persoanele cu funcții executive de vârf. Verificările de integritate ar trebui să aibă loc înainte de numirea miniștrilor, precum și ca parte a recrutării șefilor de cabinet și a consilierilor (inclusiv celor ai președintelui) pentru a gestiona eventualele riscuri de conflict de interese. În plus, toate persoanele cu funcții executive de vârf ar trebui să fie obligate să divulge conflictele de interese ad-hoc, iar excepția prin care sunt scutite de acest lucru în caz de „pericol de întârziere” în procesul decizional ar trebui eliminată din lege.
În plus, standardele de integritate corespunzătoare funcțiilor executive de vârf ar trebui să fie reunite într-un cod de conduită, însoțit de orientări practice și de sancțiuni în caz de încălcare. GRECO recomandă, de asemenea, elaborarea unui document adecvat privind conduita președintelui. Restricțiile postangajare ar trebui să se aplice tuturor persoanelor cu funcții executive de vârf, inclusiv președintelui, șefilor de cabinet ai prim-ministrului și ai viceprim-miniștrilor, precum și consilierilor miniștrilor.
GRECO subliniază că declarațiile de avere ale persoanelor cu funcții executive de vârf ar trebui să fie supuse în mod sistematic unei monitorizări de fond. În mod similar, contactele președintelui și ale guvernului cu lobbyiștii ar trebui să fie declarate și raportate public.
GRECO constată că puțini funcționari publici cu funcții executive de vârf au fost urmăriți penal pentru infracțiuni de corupție, în special în comparație cu acuzațiile de conflicte de interese relatate pe scară largă în mass-media, și că toți au fost urmăriți penal după ce au părăsit funcția, adică nu au existat decizii de ridicare a imunității înalților funcționari din 2015 până în martie 2022, când a fost adoptat prezentul raport. Având în vedere nivelul scăzut de urmărire penală, imunitatea oferită membrilor guvernului nu ar trebui să acopere infracțiunile legate de corupție, recomandă GRECO.
În pofida unor progrese, este necesară o mai mare transparență a procesului legislativ în ceea ce privește proiectele de legi ale guvernului, în special, legile emise de guvern ar trebui să fie supuse în mod sistematic consultării publice. Respingerile cererilor de informații publice din partea guvernului și a administrației prezidențiale ar trebui să poată fi contestate.
În ceea ce privește aplicarea legii, GRECO consideră că ar trebui adoptată o strategie publică de prevenire a corupției în cadrul poliției. De asemenea, ar trebui luate măsuri pentru a realiza o concurență mai deschisă și mai transparentă în procedura de numire a șefului poliției și a altor posturi de conducere, pentru a preveni numirile politice. În plus, Codul de etică al poliției existent ar trebui revizuit astfel încât să acopere toate subiectele relevante privind integritatea (cum ar fi conflictul de interese, cadourile, contactele cu terți, activitățile externe) și să fie însoțit de exemple practice. Trebuie instituite verificări periodice ale integrității pe parcursul carierei membrilor poliției, precum și o rotație a personalului în zonele predispuse la corupție.
Ar trebui înființat cât mai curând posibil un organism responsabil cu înregistrarea și evaluarea „cadourilor,” iar valoarea primelor ocazionale care pot fi păstrate de către ofițerii de poliție, care se ridică în prezent la 680 EUR pe an, ar trebui să fie redusă considerabil.
În cele din urmă, ar trebui instituite măsuri de protecție pentru a asigura anchete suficient de independente și transparente în cazul plângerilor împotriva poliției și pentru a încuraja denunțarea neregulilor.
Acesta este primul raport al GRECO privind Serbia în cadrul celei de-a cincea runde de evaluare, care se concentrează asupra prevenirii corupției și promovării integrității în administrațiile centrale (funcții executive de vârf) și în agențiile de aplicare a legii. Punerea în aplicare a recomandărilor adresate Serbiei va fi evaluată de GRECO prin procedura de conformitate în 2023.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
