Președintele Iohannis spune că ar fi acceptat, în principiu, cererea președintelui Biden ca România să cedeze Ucrainei unul dintre sistemele sale antiaeriene Patriot, pe care le-a cumpărat din SUA, însă cu condiția ca Statele Unite să ofere României ceva „în schimb”, astfel încât apărarea antiaeriană a României să nu fie periclitată.
Ca în orice întâlnire între doi șefi de stat, și președintele Biden i-a cerut ceva președintelui Iohannis, în întâlnirea pe care a acceptat-o cu acesta, la Casa Albă. Se pare că principala solicitare a SUA, în întâlnirea din 7 mai 2024, a fost ca România să ajute la întărirea apărării antiaeriene a Ucrainei împotriva Rusiei, oferindu-i acestei țări un sistem antiaerian Patriot. România a cumpărat din SUA șapte sisteme Patriot, contra sumei de 3,9 miliarde de dolari – unul dintre cele mai mari costuri pe care le-a plătit vreodată România pe un program de înzestrare militară. Producătorul acestor mijloace antiaeriene este compania Raytheon. Deși contractul România – SUA a fost semnat încă din anul 2017, în acest moment, în 2024, doar una dintre cele șapte instalații Patriot pe care le-a cumpărat România este operațională.
Casa Albă a difuzat, în ziua de 7 mai 2024, două comunicate de presă referitoare la întâlnirea dintre președinții Iohannis și Biden, ceea ce arată importanța pe care SUA a acordat-o acestei întâlniri și, în general, relației cu România. Primul comunicat redă declarațiile publice ale celor doi șefi de stat înainte să intre în Biroul Oval. Celălalt comunicat face o sinteză a temelor discutate (fără public) de cei doi președinți. Dar niciunul dintre aceste comunicate nu face referire la un sistem Patriot sau la un sprijin militar efectiv din partea României pentru Ucraina.
Totuși, într-o conferință de presă susținută la Washington, președintele Iohannis a confirmat, în fața jurnaliștilor români, că președintele Biden i-a solicitat ca România să cedeze Ucrainei un sistem Patriot. „Există, evident, nevoia unor sisteme de apărare antiaeriană în Ucraina – sisteme avansate, și, în acest fel, în ultimele săptămâni este o discuție destul de intensă despre cine poate să ofere sisteme Patriot Ucrainei. România dispune de astfel de sisteme și atunci, sigur, am fost întrebați și noi. Și președintele Biden a adus această chestiune în discuție și i-am spus că sunt deschis să discutăm aceste chestiuni”, a explicat președintele Iohannis. Șeful statului a precizat că România are un singur sistem Patriot „funcțional, care va rămâne în România”, iar celelalte „sunt în faze avansate de operaționalizare”. Iohannis a precizat că, în discuția cu Biden despre eventuala cedare a unui sistem Patriot din România către Ucraina, „era vorba” despre unul dintre sistemele care se află în curs de operaționalizare.
Pe de altă parte, președintele Iohannis a precizat că i-a atras atenția președintelui Biden despre necesitatea consolidării apărării Flancului Estic al NATO, deci implicit a apărării României. „Avem acele Battlegroups, avem trupe, dar, după părerea mea, nu este suficient. Este nevoie de un angajament mult mai ferm pentru Flancul Estic, și pentru apărare dar și pentru descurajare, însă descurajare nu înseamnă să aducem și mai mulți soldați pe Flancul Estic. Descurajare înseamnă să fim echipați ca lumea, înseamnă să avem o producție din industria de apărare care este suficientă”, a explicat președintele României.
Merită subliniat că, în anul 2017, când România a semnat contractul pentru Patriot, încă nu începuse actualul război în Ucraina. Acum, România are o nevoie mult mai mare de mijloace militare decât în anul 2017. Încă nu există informații despre vreo ședință CSAT pe care s-o fi convocat președintele Iohannis, pentru a prezenta discuția avută cu președintele Biden.
Președintele Iohannis a confirmat că, la 7 mai, în Biroul Oval, președintele Biden i-a solicitat ca România să transfere, către Ucraina, unul dintre sistemele Patriot pe care le-a cumpărat din SUA. Iohannis sugerează că a cerut ceva în schimb din partea SUA, pe motiv că „este, după părerea mea, inacceptabil să rămână România fără apărare antiaeriană”.
„Președintele Biden a adus această chestiune în discuție și i-am spus că sunt deschis să discutăm, asta însemnând că va trebui să discut eu acasă, în CSAT, să vedem cum putem să punem problema, ce putem să oferim, și, evident, ce putem să primim în schimb”
Klaus Iohannis,
Președintele României
Generalul în rezervă Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major al Apărării, comentează în termeni critici intenția președintelui Iohannis de a accepta, aparent cu ușurință, solicitarea Statelor Unite de a ceda Ucrainei unul dintre sistemele Patriot ale României. Generalul Dănilă sugerează că acesta a fost obiectivul părții americane în discuțiile cu președintele României.
„Care sistem, în ce condiții, dacă este doar acceptarea unei amânări la livrare sau cedare contra altor sisteme (care ar putea fi garantate de către SUA), reprezintă alte discuții care ar necesita aprobarea Parlamentului, nu doar o discuție în CSAT. Dacă nu ar fi fost vizita la Casa Alba, altfel ar fi fost negocierile”
Ștefan Dănilă,
Fost șef al Statului Major al Apărării
Danilă susține că Iohannis ar fi cerut “asumarea garanției pentru securitatea României de către SUA”, ca o minimă condiție pentru trimiterea în Ucraina a unui sistem Patriot al României.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
