Deschiderea unui hotel implică nu doar o investiție financiară semnificativă, ci și obținerea a nu mai puțin de 14 avize și certificate necesare pentru a funcționa legal. De cealaltă parte, pentru cei care doresc să închirieze un apartament în regim hotelier, provocarea principală este obținerea acordului vecinilor și clasificarea de la Ministerul Turismului.
Cu toate acestea, mulți proprietari de apartamente aleg să le listeze pe platforme precum Airbnb fără a se conforma integral cerințelor legale, fapt ce a generat nemulțumiri în rândul hotelierilor.
Hotelierii acuză o concurență neloială din partea apartamentelor de pe platforme online, precum Airbnb, care nu sunt supuse acelorași taxe și reglementări stricte.
În ciuda faptului că aceste apartamente nu au costuri similare cu hotelurile, ele pot percepe tarife comparabile cu cele ale unităților de trei sau patru stele. Proprietarii de apartamente pot să își listeze imobilele pe Airbnb fără avize speciale sau taxe, iar reglementările pentru închirierea legală sunt minime.
În cazul în care doresc să funcționeze legal, aceștia trebuie doar să depună câteva documente, precum actul de proprietate și acordul vecinilor, și să achite un impozit de 10% din veniturile anuale.
Cu toate acestea, statul nu a impus un control riguros asupra acestor activități, bazându-se pe sesizările cetățenilor către ANAF pentru a identifica proprietarii care nu se conformează.
În alte țări, fenomenul Airbnb a scăpat deja de sub control, determinând autoritățile să introducă restricții pentru a limita extinderea acestui tip de închirieri.
În România, pe site-ul Ministerului Turismului figurează 13.000 de apartamente și camere clasificate, însă doar o parte dintre acestea raportează numărul de turiști.
Astfel, ministerul nu deține date precise despre fluxul real de turiști care aleg să închirieze apartamente în regim hotelier, ceea ce complică evaluarea impactului economic și fiscal al acestui fenomen.
