Comunicat de presă
Cerere de reexaminare asupra Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2022 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității instituționale și administrative a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării și a Autorității pentru Digitalizarea României necesare implementării componentei C7 – Transformare digitală din Planul național de redresare și reziliență, precum și alte categorii de măsuri
Președintele României, Klaus Iohannis, a trimis miercuri, 19 iulie 2023, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2022 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității instituționale și administrative a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării și a Autorității pentru Digitalizarea României necesare implementării componentei C7 – Transformare digitală din Planul național de redresare și reziliență, precum și alte categorii de măsuri.
Vă prezentăm textul integral al cererii:
București, 19 iulie 2023
Domnului Nicolae-Ionel CIUCĂ
Președintele Senatului
În temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constituția României, republicată,
formulez următoarea
CERERE DE REEXAMINARE
asupra
Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2022 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității instituționale și administrative a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării și a Autorității pentru Digitalizarea României necesare implementării componentei C7 – Transformare digitală din Planul național de redresare și reziliență, precum și alte categorii de măsuri
La data de 30 iunie 2023, Parlamentul României a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2022 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității instituționale și administrative a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării și a Autorității pentru Digitalizarea României necesare implementării componentei C7 – Transformare digitală din Planul național de redresare și reziliență, precum și alte categorii de măsuri (PL-x nr. 226/2022).
Legea transmisă la promulgare aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2022, care adoptă unele măsuri pentru consolidarea capacității instituționale și administrative a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) și a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR).
Potrivit OUG nr. 30/2022, se înființează Grupul operativ pentru implementarea și monitorizarea reformelor și investițiilor privind transformarea digitală – Task Force, în cadrul MCID, structură în afara organigramei acestuia, fără personalitate juridică, în directa coordonare a ministrului, structura având un coordonator care dezvoltă relații de colaborare instituțională cu toate departamentele din cadrul MCID. Structura Task Force este constituită din 17 posturi de specialiști, dintre care un post de conducere și 16 posturi de specialiști încadrați cu contract individual de muncă pe perioadă determinată, respectiv pe perioada derulării implementării PNRR al României. De asemenea, se înființează la nivelul Autorității pentru Digitalizarea României – Unitatea pentru implementarea programelor de transformare digitală, denumită în continuare UIPTD, ca structură încadrată cu specialiști în afara organigramei, cu un număr maxim de 50 de posturi, pe perioada derulării PNRR al României.
Legea de aprobare a OUG nr. 30/2022 a fost adoptată tacit de Senat, potrivit art. 115 alin. (5) din Constituție, și adoptată cu modificări și completări de Camera Deputaților, Cameră decizională. Modificările aduse de Camera Deputaților au vizat profilul și creșterea numărului de posturi alocate Grupului operativ Task Force, durata contractelor individuale de muncă, plafonul de salarizare a specialiștilor din cadrul Task Force și sursa de finanțare a cheltuielilor de organizare și funcționare a UIPTD.
Având în vedere modul de adoptare și conținutul normativ al Legii pentru aprobarea OUG nr. 30/2022, apreciem că se impune reanalizarea acesteia de către Parlament, pentru motivele dezvoltate în cele ce urmează.
- Având în vedere soluțiile legislative adoptate de Camera Deputaților, Cameră decizională, cu privire la o serie de norme ce vizează modificarea structurii și dimensiunii Task Force – de la 17 la 30 de posturi, respectiv de la 16 posturi la 29 de posturi de specialiști, dintre care cel puțin 15 trebuie să fie specialiști în domeniul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor – și a modalității de remunerare a specialiștilor, precum și faptul că acestea diferă în mod semnificativ de forma inițiatorului și, implicit, de forma adoptată de Senat, considerăm că este necesar ca normele introduse să fie analizate și de Camera de reflecție, pentru respectarea principiilor constituționale referitoare la procedura legislativă.
- La articolul unic pct. 1 din legea supusă reexaminării cu referire la articolul 1, alineatul (2) din OUG nr. 30/2022 se prevede că: „(2) Structura prevăzută la alin. (1) este constituită din 30 posturi, din care un post de conducere și 29 posturi de specialiști, dintre care cel puțin 15 specialiști în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor. Pentru ocuparea posturilor se încheie contracte individuale de muncă pe o perioadă determinată de un an. Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, contractul individual de muncă poate fi prelungit pe perioade succesive de câte un an până la finalizarea perioadei de derulare a implementării PNRR”.
Totodată, la articolul unic pct. 4 din legea supusă reexaminării cu referire la articolul 5, alin. (1) din OUG nr. 30/2022 se prevede că: „Salarizarea specialiștilor prevăzuți la art. 1 alin. (2) nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată și nu poate depăși valoarea plafoanelor salariale maxime, de 60 de euro brut pe oră, echivalent în lei la cursul de schimb al Băncii Naționale a României”.
Potrivit dispozițiilor în vigoare ale art. 13 alin. (2) din OUG nr. 30/2022, cuantumurile salariale pentru specialiștii din cadrul UIPTD sunt stabilite în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) și (2) din același act normativ. Astfel, pentru ambele structuri înființate prin OUG nr. 30/2022, Task Force și UIPTD, legiuitorul a stabilit la art. 1, și respectiv la art. 8 din OUG nr. 30/2022, în ceea ce privește regimul lor juridic, că acestea reprezintă structuri în afara organigramei, cuantumurile salariale pentru specialiștii din cadrul fiecăreia dintre cele două structuri fiind stabilite prin raportare la aceleași dispoziții legale.
În lipsa unor prevederi exprese care să prevadă derogarea de la anumite dispoziții ale Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în cadrul instituțiilor și/sau autorităților publice, deci, implicit în cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) și al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), încadrarea de personal cu contract individual de muncă pe durată determinată, pe posturi în afara organigramei, se face prin aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. (10)-(106) din acest act normativ.
Astfel, angajarea de personal pe posturi în afara organigramei se face cu scopul de a desfășura exclusiv activități în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene/externe (rambursabile, nerambursabile, PNRR), „conform prevederilor contractului/acordului/ordinului de finanțare semnat de către instituția beneficiară cu autoritatea finanțatoare și în limita sumelor alocate”. Personalului angajat pe posturi în afara organigramei „i se aplică tarifele orare prevăzute de cererile de finanțare și Ghidul solicitantului – condiții generale și specifice aplicabile”. Totodată, cheltuielile cu salarizarea personalului care își desfășoară activitatea în cadrul proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile, pe bază de contract individual de muncă pe perioadă determinată, „se suportă din titlul de cheltuieli din care este finanțat proiectul, în limita bugetului aprobat”. De asemenea, condițiile de înființare a posturilor în afara organigramei se stabilesc „pe baza unui regulament cadru elaborat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului”.
În aplicarea acestei prevederi, în data de 15 martie 2023 a fost adoptată HG nr. 234/2023 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind criteriile pe baza cărora se stabilește procentul de majorare salarială pentru persoanele prevăzute la art. 16 alin. (1) și (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și condițiile de înființare a posturilor în afara organigramei în cadrul instituțiilor și/sau autorităților publice care implementează proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau prin Mecanismul de redresare și reziliență. Pentru personalul încadrat pe posturi în afara organigramei, „ocuparea posturilor se face în baza unei proceduri interne de recrutare și selecție, aprobată prin decizie a ordonatorului principal de credite, care să respecte cel puțin principiile transparenței, tratamentului egal și nediscriminării și utilizării eficiente a fondurilor publice”.
Apreciem că noua soluție legislativă face abstracție de prevederile art. 16 alin. (10)-(106) din Legea-cadru nr. 153/2017, de regulamentul emis de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și aprobat prin hotărâre a Guvernului, potrivit art. 16 alin. (105), emis în executarea acestor dispoziții, iar, în lipsa unei derogări exprese și în contextul în care alocările și condițiile asociate implementării PNRR au rămas neschimbate, comparativ cu momentul intrării în vigoare a dispozițiilor OUG nr. 30/2022, respectiv 24 martie 2022, creșterea numărului de posturi alocat Task Force și, respectiv, majorarea plafoanelor maxime de salarizare pentru cele două structuri în afara organigramei se impun a fi reanalizate.
- La articolul unic pct. 4 din legea supusă reexaminării cu referire la art. 5 alin. (1) din OUG nr. 30/2022 se prevede că: „Salarizarea specialiștilor prevăzuți la art. 1 alin. (2) nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată și nu poate depăși valoarea plafoanelor salariale maxime, de 60 de euro brut pe oră, echivalent în lei la cursul de schimb al Băncii Naționale a României”.
Potrivit art. 5 alin. (1) din OUG nr. 30/2022, aflată în vigoare, salarizarea specialiștilor nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată şi nu poate depăși valoarea plafoanelor salariale maxime pentru proiectele şi acțiunile realizate în cadrul PNCDI III, cuprinse între 15 și 50 de euro/oră.
Conform modificărilor aduse de Camera Deputaților, Cameră decizională, a fost crescut numărul de posturi de la 17 la 30 la Task Force, pe de o parte, respectiv a fost crescut plafonul pentru salarizarea specialiștilor din cadrul Task Force și UIPTD la un maxim de 60 de euro/oră, pe de altă parte.
Având în vedere faptul că legea supusă reexaminării, prin amendamentele aduse în Camera decizională, atrage majorarea cheltuielilor bugetare prin creșterea numărului de posturi și prin majorarea plafonului maxim de salarizare a specialiștilor din cadrul Task Force și UIPTD, solicitarea unei fișe financiare actualizate din partea Guvernului, în condițiile art. 111 din Constituție era obligatorie.
În această situație, președinții comisiilor de fond din Camera Deputaților, respectiv Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru tehnologia informațiilor și comunicațiilor, aveau obligația să solicite o fișă financiară actualizată din partea Guvernului cu privire la impactul bugetar al modificărilor aduse, în condițiile art. 92 alin. (6) din Regulamentul Camerei Deputaților, potrivit căruia: „Dacă în cursul dezbaterii, în comisia sesizată în fond apar amendamente care impun modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat, președintele comisiei va solicita în mod obligatoriu o informare din partea Guvernului, în condițiile art. 111 din Constituția României, într-un termen care să se încadreze în termenul de predare a raportului”.
Menționăm că, art. 15 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice stabilește ca „în cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/măsuri/politici a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va întocmi o fișă financiară, care va respecta condițiile prevăzute de Legea nr. 69/2010″.
În acest sens, Curtea Constituțională a reținut că, în cadrul raporturilor constituționale dintre Parlament și Guvern, este obligatorie solicitarea unei informări atunci când inițiativa legislativă afectează prevederile bugetului de stat. În situația în care în cursul dezbaterilor din cadrul comisiilor parlamentare apar amendamente care impun modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat, președinții comisiilor au obligația să solicite o nouă informare, reactualizată, din partea Guvernului (Decizia nr. 58/2020, par. 49). Această obligație a Parlamentului este în consonanță cu dispozițiile constituționale ale art. 138 alin. (2), care prevăd că Guvernul are competența exclusivă de a elabora proiectul bugetului de stat și de a-l supune spre aprobare Parlamentului. În temeiul acestei competențe, Parlamentul nu poate prestabili modificarea cheltuielilor bugetare fără să ceară Guvernului o informare în acest sens. Dat fiind caracterul imperativ al obligației de a cere informarea menționată, rezultă că nerespectarea acesteia are drept consecință neconstituționalitatea legii adoptate (Decizia nr. 1.056/2007).
Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2022 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității instituționale și administrative a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării și a Autorității pentru Digitalizarea României necesare implementării componentei C7 – Transformare digitală din Planul național de redresare și reziliență, precum și alte categorii de măsuri.
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
KLAUS-WERNER IOHANNIS
Departamentul Comunicare Publică
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
