Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a publicat ”Baza de date a etnicilor germani deportați în Uniunea Sovietică (1945)”, iar aproximativ 170.000 de oameni au fost trimiși la ”muncă de reconstrucţie”.

„În cadrul mandatului său legal, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii anunță că a realizat, pe baza documentelor identificate în dosarele fostelor servicii poliţieneşti din perioada 1945-1948 şi ulterior de Securitate (1948-1989), un indice al cetăţenilor români de etnie germană care, la începutul anului 1945, au fost ridicaţi forţat de la domiciliu şi trimişi la aşa-numita „muncă de reconstrucţie” în U.R.S.S.

Modalitatea de lucru pentru baza de date a celor aproape 170.000 etnici germani deportați la “munca de reconstrucție” în Uniunea Sovietică este descrisă în materialul atașat și publicat pe site-ul C.N.S.A.S,” transmite CNSAS în comunicatul de presă.

Baza de date a etnicilor germani deportați în Uniunea Sovietică (1945)

„În cadrul mandatului său legal, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii pune la dispoziţia solicitanţilor copii de pe documentele identificate în dosarele pe care le are în gestiune.

Copiile xerox certificate C.N.S.A.S. pot fi utilizate în vederea recuperării/redobândirii unor bunuri/drepturi, în temeiul unor legi speciale:

• Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 06 martie 1945 – 22 decembrie 1989;

• Decretul-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 06 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri;

• Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 06.03.1945 – 22.12.1989;

• OUG nr. 214/1999 privind acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice sau supuse din motive politice unor măsuri administrative abuzive în perioada 06 martie 1945 – 14 decembrie 1989.

În cadrul modificărilor aduse Decretului-Lege nr. 118/1990, Parlamentul României a adoptat prevederi legale privind despăgubirea, prin acordarea de compensaţii financiare, a copiilor persoanelor persecutate din motive politice, deportate în străinătate sau constituite în prizonieri de război, inclusiv în cazul etnicilor germani deportaţi în U.R.S.S., din dispoziţia Comisiei Aliate de Control.

Astfel, C.N.S.A.S. a realizat, pe baza documentelor identificate în dosarele fostelor servicii poliţieneşti din perioada 1945-1948 şi ulterior de Securitate (1948-1989), un indice al cetăţenilor români de etnie germană care, la începutul anului 1945, au fost ridicaţi forţat de la domiciliu şi trimişi la aşa-numita „muncăde reconstrucţie” în U.R.S.S.

Modalitatea de lucru a făcut apel la o indexare referenţială simplă, cu datele minime de identificare a persoanelor şi cu trimitere la filele de dosar în care se regăsesc,” se mai arată în comunicat,” potrivit comunicatului de pres CNSAS.

Câteva documente sunt degradate și parțial ilizibile. Mai mult, întrucât o bună parte a documentelor studiate pentru întocmirea indicelui sunt redactate olograf, de către persoane cu un nivel inferior de instrucţie, iar altele sunt copii dactilografiate ale unor astfel de documente, grafia numelor este adesea eronată.

„Menţionăm faptul că prezenţa unui nume în acest indice nu certifică automat calitatea de deportat/repatriat la/de la „munca de reconstrucţie” în U.R.S.S., fiind necesară o analiză a documentului la care se face referire. Spre exemplu, există persoane repatriate odată cu cele din categoria de interes, dar care nu fuseseră ridicate forţat de la domiciliu de către armata sovietică, ci au avut calitatea de prizonieri de război.

Există multe transcrieri fonetice sau variante „românizate” ale numelor sau prenumelor, uneori numele aceleiaşi persoane sunt consemnate în mod diferit în documente diferite, datele de naştere sunt de multe ori aproximative sau sunt citate atât pe stil vechi, cât şi pe stil nou. Informaţiile au fost introduse în indice aşa cum se regăsesc în documente, astfel că recomandăm o interogare extinsă, pornind de la constatările sus-menţionate (variante sau fragmente de nume/prenume/date de naştere),” se arată în document.

Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!