-0.2 C
București
luni, 18 noiembrie 2024
AcasăInternaționalCriza din UcrainaCine a dat alertele false cu bombă de la Chișinău

Cine a dat alertele false cu bombă de la Chișinău

Alertele false cu bombă, anunţate în ultimele săptămâni atât la Chişinău, cât şi pe întreg teritoriul Republicii Moldova ar fi fost organizate de un grup de persoane care şi-ar dori să provoace nelinişte în societate, potrivit Procuraturii pentru combaterea criminalităţii organizate şi cauze speciale (PCCOCS), informează luni Ziarul de Gardă.

Forţele de ordine susţin că nu consideră ‘deloc întâmplătoare’ alertele privind atentatele teroriste cu bombă în perioada în care Republica Moldova a primit statutul de ţară candidată la UE şi în contextul actualului ‘vector de dezvoltare externă’.

În dosarul privind alertele false figurează mai mulţi suspecţi – atât de pe teritoriul republicii, cât şi de peste hotare – iar acţiunile acestora ar fi fost ‘dirijate de un grup de persoane care au ca obiectiv unele acţiuni de destabilizare şi creare a neliniştii în societate’, potrivit informaţiilor grupului de anchetă.

‘Astfel, în cadrul dosarului sunt analizate şi evoluţiile la nivelul statului în diverse domenii – acordarea statutului de stat candidat în Uniunea Europeană, ajutoare pentru diverse categorii, vectorul de dezvoltare externă vs ameninţările tot mai frecvente, împrejurări care în una din versiunile anchetei nu este considerată deloc întâmplătoare’, potrivit unui comunicat al PCCOCS, conform agerpres.ro.

Alertele false cu bombă de la Chișinău au stârnit îngrijorare și în contextul războiului din Ucraina și sunt o încercare de destabilizare a situației din zonă

Impactul acestor infracţiuni este amplificat la nivelul societăţii în contextul în care în Ucraina vecină este în plină desfăşurare un război, apreciază procurorii moldoveni.

Şi alerta cu bombă de luni de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) s-a dovedit a fi falsă. În urma verificărilor efectuate, forţele de ordine nu au depistat obiecte sau substanţe explozibile. Ofiţerii Secţiei investigare infracţiuni şi urmărire penală de la Inspectoratul de Poliţie din sectorul Buiucani au dispus mai multe acţiuni în vederea identificării autorului alertei cu bombă.

Recent, preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că alertele false cu bombă din ultima perioadă reprezintă o încercare de ‘destabilizare a situaţiei’ din republică şi o modalitate de verificare a capacităţii instituţiilor statului de a reacţiona.

Procuratura Generală a decis examinarea cauzelor penale privind cele peste 50 de alerte false cu bombă de pe teritoriul Republicii Moldova printr-o procedură unică, sub conducerea PCCOCS. Potrivit unui comunicat al PCCOCS, investigaţiile au în vedere atât implicarea cetăţenilor din interiorul statului, cât şi din afară, ceea ce ar fi determinat şi iniţierea cooperării cu alte jurisdicţii.

Potrivit PCCOCS, procurorul general interimar, Dumitru Robu, a dispus în acest caz formarea unui grup din ofiţeri de investigaţie de la Inspectoratul Naţional de Investigaţii şi ofiţeri de la Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS), notează Ziarul de Gardă.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Catalin Serban
Catalin Serban
Cătălin Șerban scrie în presă din anul 2019, iar din februarie 2021 la România Liberă. A fost director de comunicare al Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și președinte al acestei organizații. A primit din partea Casei Regale a României, în anul 2015, Medalia „Regele Mihai pentru Loialitate" pentru organizarea excelentă a Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și pentru devotamentul cu care a promovat ideile și cauza monarhică.
Cele mai citite

România, printre ultimele țări din lume la finanțarea educației: Alocare mai mică decât Uganda și Paraguay

Guvernul României a alocat în 2023 doar 3,3% din PIB pentru educație, conform unui raport UNESCO România se află pe locul 123 din 171 de...

România, printre ultimele țări din lume la finanțarea educației: Alocare mai mică decât Uganda și Paraguay

Guvernul României a alocat în 2023 doar 3,3% din PIB pentru educație, conform unui raport UNESCO România se află pe locul 123 din 171 de...

Firmele mici, obligate să implementeze SAF-T de la 1 ianuarie. Fără softuri, nu se poate

Pentru companiile mici, aceste softuri reprezintă un demers care presupune costuri suplimentare Începând cu 1 ianuarie 2025, firmele mici din România vor fi obligate să...
Ultima oră
Pe aceeași temă