În ciuda scepticilor, în China chiar există adevărate cimitire cu mii de mașini electrice care arată că depoluarea poate însemna un dezastru dacă guvernele și producătorii auto nu gândesc corect pașii către transportul viitorului, scrie Economica.net.
Primele imagini cu zeci, sute, poate chiar mii de mașini electrice aparent abandonate pe terenuri virane din China au fost privite cu neîncredere chiar și pe rețelele de socializare. Era greu de crezut că investițiile enorme ale companiilor și Guvernului chinez, care au transformat țara într-un pionier al transportului ecologic și un exemplu pentru multe alte state, au fost făcute, în mare parte, în van.
Cu toate acestea, ceea ce relevau imaginile neluate în seamă ani buni nici de presa chineză și nici de mijloacele media occidentale, pentru că astfel de „cimitire” ale electrificării păreau absurde, deloc în linie cu țelurile declarate ale marilor conducători ai lumii, tocmai a fost confirmat de Bloomberg.
Ei bine, jurnaliștii Bloomberg au realizat un reportaj care demonstrează existența „cimitirelor” de mașini electrice și găsește chiar justificarea, oricât de absurdă, a apariției acestora. Spre dezamăgirea celor care încă mai consideră că mașinile electrice nu au viitor și își găsesc doar temporar locul pe piață, motivele existenței unor spații de depozitare improprii pentru mii de mașini electrice sunt cu totul altele decât cele „clasice”, susținute de unii cu dârzenie pe rețelele de socializare.
În reportaj, pe lângă imagini apocaliptice cu sute de mașini abandonate, ruginite, incomplete și năpădite deja de vegetație, Bloomberg notează că există cel puțin șase mari orașe din China la periferia cărora există vestigii ale electrificării fără noimă. Hangzhou, Nanjing sau Jiaxing sunt doar trei dintre ele.
Răscolind aceste temple ale industriei prost planificate și ale risipirii banilor publici, jurnaliștii au descoperit că majoritatea mașinilor abandonate aparținuseră unor companii de leasing, ride-hailing, car-sharing sau închiriei auto, la rândul lor divizii ale unor producători auto chinezi mai mari sau mai mici.
De exemplu, pe un câmp de lângă Hangzhou, peste 200 de mașini electrice albe produse de Chongqing Changan Automobile Co, purtau însemnele companiilor de ride-hailing Didi Chuxing Technology Co. și Faststep Automobile Management. Mai mult chiar, aveau numere albastre care dovedeau că au fost fabricate și înmatriculate înainte de decembrie 2017, atunci când Hangzhou a trecut la plăcuțe de înmatriculare de culoare verde pentru vehiculele cu baterie. Autocolantele lipite pe caroserie arătau că unele ar fi circulat pe șosele până în 2021.
Într-o altă zonă, lângă un râu și de-a lungul unei linii feroviare părăsite, aproximativ 1.000 de vehicule electrice acoperite de praf aveau autocolante de la Ledao Chuxing, o companie de ride-sharing care și-a închis activitatea la începutul lui 2023. Altele aveau inscripții care indicau că se află, sau s-au aflat, în proprietatea Caocao Chuxing, un serviciu de ride-hailing deținut de Hangzhou Youxing Technology Co. Majoritatea vehiculelor de aici erau produse de Changan, Zhejiang Geely sau Dongfeng.
„La începuturile pieței mașinilor electrice din China livrările de astfel de mașini erau susținute de flotele de car-sharing. Doar câțiva clienți privați au ales atunci să cumpere”, susține Young Huang, analist senior la JSC Automotive, o companie de consultanță cu sedii la Shanghai și Stuttgart.
Cererea a ajutat la stimularea unei industrii care a crescut exponențial astfel încât China este acum lider mondial al producției, vânzărilor și exportului de mașini electrice și hibride plug-in, producând aproximativ șase milioane de vehicule electrice doar anul trecut.
Dezvoltarea fulgerătoare a lăsat însă în urmă victime. Multe dintre companiile de ride-hailing care au adoptat timpuriu vehiculele electrice au dat deja faliment. Nici dintre producători nu au rămas mulți, raportat la marea industrie auto a Chinei. În 2023 mai există în jur de 100 de constructori chinezi de mașini electrice, față de aproximativ 500 în 2019. Cimitirele sunt o consecință tulburătoare a consolidării industriei, a falimentului unor firme în avantajul altora și, desigur, a avansului tehnologic.
Dacă închiderea firmelor a dus la abandonarea unor mașini a căror valoare fusese mai mult sau mai puțin deja amortizată, în alte cazuri chiar și companiile rămase pe piață au fost nevoite să renunțe la vehiculele mai vechi. Asta pentru că, în anii de început ai electrificării, unii producători chinezi au asamblat mașini cu autonomii de doar 100 km – 150 km și cu norme de siguranță îndoielnice. Mașini acum deja îmbătrânite, complet depășite din punct de vedere tehnologic și, prin urmare, nevandabile.
„Acest fenomen (n.n. – al apariției cimitirelor de mașini electrice) încheie trecutul pieței de vehicule cu energii noi din China, dar spune puțin despre viitorul său”, conchide Jing Yang.
Tocmai de aceea, Wu Guoyong, fotograf din Shenzhen care a publicat unele dintre primele imagini cu noile cimitire de mașini electrice și a documentat risipa rezultată din dezvoltarea frenetică a molității „verzi”, este de părere că finanțarea nereglementată corect a fost ca un „tsunami”.
„Cimitirele de bicicletele partajate și de vehicule electrice sunt rezultatul capitalismului nereglementat. Irosirea resurselor și distrugerea mediului sunt consecințe naturale”, a declarat Wu Guoyong pentru Bloomberg.
