Cel mai sensibil subiect care s-a discutat la reuniunea de la Paris, din data de 26 februarie 2024, organizată de președintele Emmanuel Macron, a fost dorința unor țări NATO de a trimite trupe terestre în Ucraina, în sprijinul acestei țări, dar și opoziția altor state aliate față de o asemenea inițiativă.
„Reuniunea de lucru” pe care a găzduit-o, la Paris, în ziua de 26 februarie 2024, președintele Franței, Emmanuel Macron, a avut ca temă continuarea și eventual extinderea sprijinului pentru Ucraina, în războiul pe care-l poartă împotriva Rusiei. Decizia europenilor de a-și consolida sprijinul pentru Ucraina este cu atât mai necesară cu cât până acum cel mai important sprijin a venit din SUA, însă în prezent o tranșă de 60 de miliarde de dolari este blocată în Camera Reprezentanților, de Partidul Republican.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, nu a fost prezent la reuniunea de la Paris, însă a transmis un mesaj prin videoconferinţă. La reuniunea de la Palatul Elysée, alături de președintele Franței s-au aflat șefi de stat, șefi de guvern și miniștri din peste 20 de țări NATO. România a fost reprezentată de președintele Klaus Iohannis. Alți lideri prezenți au fost cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, președintele Poloniei, Andrzej Duda, premierul Olandei, Mark Rutte (vehiculat drept viitorul secretar general al NATO), premierul Cehiei, Petr Fiala, precum și ministrul de Externe britanic, David Cameron.
La începutul conferinței, președintele Macron declara că „Rusia nu poate şi nu trebuie să câştige războiul din Ucraina. Suntem pe cale să ne asigurăm securitatea colectivă, de azi şi de mâine. Am ajuns în cele din urmă de acord cu toţii că nu dorim să intrăm în război cu poporul rus şi că trebuie să ţinem sub control escaladarea, aşa cum o facem de altfel de când a început conflictul”.
La finalul conferinței de la Paris, președintele Macron a anunțat „cinci categorii de acţiuni pe care se vor concentra aliaţii de acum încolo pentru a lua noi iniţiative: apărarea cibernetică, coproducţia de armamente, capacităţi militare şi muniţii în Ucraina, apărarea ţărilor ameninţate direct de ofensiva rusă din Ucraina – în particular Republica Moldova, capacitatea de a susţine Ucraina la graniţa cu Belarus cu forţe non-militare, şi operaţiunile de deminare”. A rămas neelucidată chestiunea trimiterii de trupe terestre pe teritoriul Ucrainei. În mod cert, unele țări (poate chiar Franța) ar dori să facă acest lucru. Alte țări, cu siguranță, refuză o asemenea idee. Premierul Slovaciei, Robert Fico, considerat un simpatizant al Rusiei, care se exprimase deja împotriva continuării sprijinului pentru Ucraina, a dezvăluit că „există țări pregătite să-și trimită propriile trupe în Ucraina, altele care spun că n-o vor face niciodată, printre care se numără Slovacia, iar altele spun că această propunere trebuie luată în considerare”. După Slovacia, o altă țară care a specificat că, de asemenea, nu ar trimite trupe în Ucraina, este Cehia.
Președintele Iohannis nu a anunțat public dacă România dorește sau nu să trimită militari în Ucraina. Președinția României a transmis, după finalizarea reuniunii de la Paris, un comunicat redactat în termeni generali: „Președintele României a prezentat acțiunile și măsurile pe care țara noastră le-a întreprins în multiple domenii pentru a ajuta Ucraina, reafirmând și cu această ocazie poziția fermă de susținere a Ucrainei atât timp când va fi necesar. În ceea ce privește implicațiile războiului asupra partenerilor vulnerabili, Președintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea menținerii unei atenții speciale asupra Republicii Moldova și a evidențiat importanța reacției coordonate de contracarare a acțiunilor hibride din partea Federației Ruse”.
Este de remarcat însă că sprijinul militar oferit de România Ucrainei este în creștere. Un indiciu în acest sens îl reprezintă un mesaj postat pe internet de statul ucrainean, la începutul anului 2024. În acest mesaj, Ucraina mulțumea României. De asemenea, în Ucraina, alături de militarii ucraineni, s-a înființat grupul Getica – o unitate care luptă împotriva rușilor și care este formată exclusiv din voluntari români, atât din România cât și din Republica Moldova. Nu există însă o implicare oficială a statului român în vreo acțiune de trimitere de militari voluntari în Ucraina.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a admis că încă nu există un consens între țările NATO cu privire la trimiterea de militari în Ucraina, dar a subliniat că există un consens cu privire la faptul că Rusia nu trebuie să câștige războiul din Ucraina. Țările europene au convenit să trimită echipe non-militare în Ucraina, la granița cu Belarus (aliata Rusiei), a specificat președintele Macron.
„Nu există astăzi un consens pentru a trimite într-o manieră oficială și aprobată trupe pe teren. Dar cu privire la viitoarele evoluții, nimic nu poate fi exclus. Vom face tot ce putem pentru a ne asigura că Rusia nu va învinge”
Emmanuel Macron,
Președintele Franței
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, nu a venit la Paris însă la începerea reuniunii le-a transmis oficialilor prezenți în sală, care reprezentau țările NATO, un mesaj prin videoconferință. Doar un minut din mesajul rostit de Zelenski a fost făcut public. Liderul de la Kiev susține că Ucraina, împreună cu țările occidentale, trebuie să prevină extinderea agresiunii lui Putin.
„Ucrainenii se pot bizui pe astfel de prieteni pentru a face faţă de doi ani de zile acestui război la scară mare. Împreună am salvat milioane de vieţi şi tot împreună trebuie să ne asigurăm că Putin nu ne va putea distruge realizările şi nu va putea să-şi extindă agresiunea și contra altor ţări„
Volodimir Zelenski,
Președintele Ucrainei
Președintele Zelenski a avertizat că, dacă Occidentul nu intervine în sprijinul țării sale, Rusia poate organiza atacuri și împotriva altor țări, nu doar împotriva Ucrainei.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
