Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat de curând în privința respectării drepturilor la locuire, viață privată și nediscriminare a grupurilor vulnerabile, drepturi garantate atât de legislația națională, cât și internațională, se arată în comunicatul de presă.
În anul 2021, Centrul de Resurse Juridice a sesizat CNCD cu privire la criteriile discriminatorii în acordarea de locuințe sociale dintr-o hotărâre de Consiliu Local al Municipiului Alba Iulia. CNCD a constatat fapta de discriminare printr-o hotărâre, contestată de UAT Municipiul Alba Iulia. Hotărârea CNCD a fost menținută la fond de Curtea de Apel București, și rămasă definitivă ca urmare a soluționării recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 12.06.2024.
Hotărârea ÎCCJ este în curs de redactare.
De ce este importantă această hotărâre?
Cazul confirmă încă o dată că atunci când vine vorba de atribuirea locuințelor sociale, autoritățile locale trebuie să se asigure că respectă scopul avut în vedere de Legiuitor atunci când a reglementat dreptul la locuință socială – acela de a acorda astfel de locuințe persoanelor sau familiilor a căror situație economică nu le permite o locuință în proprietate sau în chirie. În acest sens, autoritățile care atribuie astfel de locuințe trebuie să se concentreze pe identificarea unor criterii după care să asigure o repartizare nediscriminatorie a locuințelor și să urmărească să păstreze scopul pentru care fac acest lucru. Altfel spus, locuința socială nu este vreun premiu sau vreo recompensă pentru beneficiari, iar criteriile pe care autoritățile locale le elaborează în astfel de proceduri trebuie să reflecte acest lucru. Or, când criteriile stabilite de o autoritate locală permit accesul la locuințe sociale persoanelor cu venituri mari în detrimentul celor fără venituri sau al persoanelor cu studii superioare în detrimentul celor fără studii, scopul Legiuitorului în reglementarea dreptului la locuință socială este complet deturnat, iar procedura de atribuire este viciată. – Irina Mihale, avocatul CRJ în dosar
În concret, CRJ a sesizat CNCD în luna aprilie 2021 cu privire la criteriile discriminatorii în alocarea de locuințe sociale în Hotărârea de Consiliu Local al Municipiului Alba Iulia nr. 91/ 29 martie 2019. Grupul vulnerabil ale cărui interese și drepturi le protejează CRJ este comunitatea vulnerabilă de persoane, inclusiv cea de etnie romă, categorie de persoane marginalizate, ce locuiește în Alba Iulia și care este discriminată prin adoptarea criteriile de acordare a locuințelor sociale de către autoritatea publică locală, în mod particular prin neoferirea punctajului pentru dizabilități ușoare sau moderate, lipsa studiilor universitare, lipsa venitului, pentru persoane marginalizate social, pentru condiții de locuire precare în locuințe necovenționale sau pentru alegerea de a nu se căsători.
La un an distanță, aprilie 2022, CNCD emite Hotărârea nr. 266/20221 în care a reținut săvârșirea faptei de discriminare potrivit art. 2 alin. 3 și art. 10 lit. h) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sancționând cu amendă în valoare de 5.000 lei UAT Municipiul Alba Iulia, prin reprezentant legal.
Extras din Hotărârea CNCD: ”63. În consecință prevederile H.C.L. nr. 91/2019 prezentate la pct. 45 reprezintă discriminare indirectă, întrucât creează o deosebire, bazată pe o practică aparent neutră care dezavantajează persoanele aparținând categoriilor defavorizate, fără o justificare obiectivă, având ca efect restrângerea folosinţei și exercitării, în condiţii de egalitate, a dreptului de a obține o locuință socială.”
Deși CNCD a constatat fapta de discriminare, a stabilit un cuantum mic al amenzii pentru contravenție, de doar 5.000 lei, în ciuda faptului că este afectată o întreagă comunitate și că municipiul Alba Iulia a mai fost sancționat în trecut de CNCD în domeniul locuirii. Menționăm că OG 137/2000 prevede posibilitatea sancționării contravenționale a unei fapte de discriminare care a vizat un grup de persoane sau o comunitate cu amendă de la 2.000 lei la 100.000 lei.
UAT Alba Iulia a contestat Hotărârea CNCD la Curtea de Apel București, acțiune respinsă, ca neîntemeiată, de către instanță prin Sentinţa nr. 799 din 5 mai 2023.2
Extras din Sentința CAB: ”Astfel, în mod corect, s-a reţinut că acordarea unui punctaj mai mare persoanelor cu venituri mai mari în raport cu cele ce obţin venituri reduse dezavantajează persoanele defavorizate care ar trebuie să aibă prioritate în acordarea locuinţelor sociale. […] De asemenea, s-a mai reţinut corect prin hotărârea atacată că şi situaţia civilă are un efect de discriminare indirectă faţă de alte tipuri de familii, fără un scop legitim, acordându-se prioritate persoanelor căsătorite în detrimentul celor necăsătorite, deşi noţiunea de familie nu trebuie să fie legată indisolubil de starea civilă a membrilor familiei. În egală măsură, au fost discriminate persoanele aparţinând unei categorii defavorizate în funcţie de condiţiile de locuire, fiind excluse persoanele ce locuiesc fără forme legale, în locuinţe neconvenţionale şi care aveau nevoie de protecţie sporită în exercitarea dreptului la locuinţă socială. Mai are în vedere instanţa şi criteriul studiilor deţinute de persoanele solicitate, ce discriminează persoanele marginalizate care nu au resurse pentru efectuarea studiilor, după cum a reţinut şi pârâtul. Chiar dacă criteriul studiilor este aparent un criteriu neutru, el acţionează ca o formă de discriminare indirectă împotriva persoanelor ce nu au acces la sistemul de educaţie. În ceea ce priveşte criteriul referitor la sancţionarea contravenţională anterioară a solicitantului, după cum s-a arătat şi prin hotărârea atacată, se reţine o dublă sancţionare a respectivei persoane, scopul urmărit de descurajare a faptelor sociale fiind atins prin amenda contravenţională aplicată, iar nu prin neacordarea locuinţei sociale.”
Cererea de recurs formulată de către UAT Alba Iulia împotriva Sentinței Curții de Apel București a fost înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel că pe 12.06.2024 instanța a respins recursul ca nefondat prin Hotărârea nr. 3234/2024, definitivă.3
Hotărârea ÎCCJ reprezintă o victorie esențială pentru apărarea drepturilor omului, reafirmând că accesul la locuințe sociale este un drept fundamental care nu poate fi restricționat prin criterii discriminatorii. Subliniem faptul că autoritățile publice locale au responsabilitatea de a proteja grupurile vulnerabile, asigurându-le acces egal la locuire, fără a perpetua marginalizarea. Prin această hotărâre, se confirmă faptul că dreptul la o viață demnă, la nediscriminare și la locuire adecvată nu sunt privilegii, ci drepturi fundamentale garantate tuturor, indiferent de situația economică, educațională sau socială
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
