Călin Georgescu a ajuns joi la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde se va dezbate recursul declarat de el în dosarul anulării alegerilor prezidențiale.
În fața clădirii unde se desfășoară procesul s-au strâns în jur de 100 de persoane, cu steaguri și portrete ale lui Călin Georgescu.
‘Justiție, nu corupție’, ‘Turul 2, înapoi’, ‘Georgescu președinte’, ‘Poporul vrea dreptate’, ‘CCR, o mizerie’ – sunt scandările susținătorilor.
Călin Georgescu și Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central și mai multe instituții (Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvern, Parchetul General, Curtea Constituțională, Serviciul Român de Informații), dar și pe președintele Klaus Iohannis și pe Elena Lasconi (USR), solicitând anularea a două hotărâri ale BEC prin care s-a dispus reluarea alegerilor prezidențiale de la zero, în baza deciziei Curții Constituționale.
Deciziile CCR sunt definitive și obligatorii
Pe 31 decembrie 2024, Curtea de Apel București a respins acțiunea deschisă de Călin Georgescu, însă acesta a făcut recurs.
În motivarea deciziei, Curtea de Apel București susținea că Biroul Electoral Central nu a făcut decât să pună în aplicare decizia Curții Constituționale din 6 decembrie de anulare a alegerilor, iar deciziile CCR sunt definitive și obligatorii, prin urmare nu pot fi analizate în instanță.
Între timp, avocații lui Georgescu a depus și o plângere la CEDO.
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, câștigate de Călin Georgescu, în baza unor documente desecretizate de CSAT, primite de la SRI, SIE, MAI și STS.
În documentele serviciilor secrete se arată că Georgescu a încălcat legislația electorală referitoare la finanțarea campaniei pentru alegerile prezidențiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în condițiile în care SRI și MAI au indicat faptul că finanțarea campaniei pe TikTok a fost realizată de Bogdan Peșchir și s-a ridicat la un milion de euro. De asemenea, în documentele desecretizate de CSAT se spune că au avut loc acțiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral și că România este o țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse.
Curtea de Apel București a publicat motivarea în cazul acțiunii lui Călin Georgescu privind alegerile prezidențiale
Curtea de Apel București a publicat miercuri seara motivarea deciziei prin care a fost respinsă, pe 31 decembrie, acțiunea deschisă în justiție de Călin Georgescu în legătură cu anularea alegerilor prezidențiale.
În esență, judecătoarea Cristina Ardeleanu de la Curtea de Apel București susține că Biroul Electoral Central a pus în aplicare decizia Curții Constituționale din 6 decembrie de anulare a alegerilor, iar deciziile CCR sunt definitive și obligatorii, prin urmare nu pot fi analizate în instanță.
De asemenea, judecătoarea spune că, prin anularea alegerilor prezidențiale, BEC nu a încălcat drepturi civile și fundamentale ale cetățenilor prevăzute în Constituție (dreptul de a vota, de a fi ales).
În plus, Guvernul nu mai avea temei legal, după decizia CCR, să stabilească programul și data organizării turului doi al alegerilor.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
