După ce trupele militare ale generalului Juan José Zúñiga au luat cu asaltMurillo din La Paz, iar un tanc a intrat în Palatul prezidențial, la scurt timp, acesta a apărut la televiziunea națională, încătușat.
La fel de repede cum apăruseră, trupele generalului Juan José Zuñiga au dispărut, iar susținătorii săi din forțele armate s-au retras și au fost înlocuiți de polițiști care îl susțineau pe președintele ales democratic al țării, Luis Arce, notează presa latină.
Videoclipurile prezentate câteva ore pe canalele de socializare îl prezentau miercuri seara pe generalul rebel Juan José Zuñiga învingător. El invocase în cuvântări înregistrase lipsa democrației din țara condusă de președintele Arce, un socialist, urmaș al marelui său rival Morales, pe care a reușit să-l expedieze în 2019 în exil.
Generalul Juan José Zuñiga și-a ridicat camarazii la luptă, după ce președintele l-a demis din funcția de comandant al armatei Boliviei. Vehicule blindate au izbit miercuri ușile palatului guvernului situat în Plaza Murillo, în timp ce președintele Luis Arce a declarat că țara se confruntă cu o tentativă de lovitură de stat, conform AP.
Imaginile l-au arătat pe generalul Juan Jose Zuniga, intrând în Palacio Quemado și aruncându-i în față vorbe grele președintelui Arce. Zuniga a spus că „forțele armate intenționează să restaureze democrația, să facă o democrație adevărată și nu una condusă de aceiași elite de pradă, rămase la putere de 30, 40 de ani.”
La scurt timp, poliția militară a blocat intrarea în Plaza Murillo din La Paz, Bolivia.
The New York Times relata că generalul a cerut, de asemenea, eliberarea mai multor politicieni și membri ai armatei care se aflau în prezent în spatele gratiilor, fiind acuzați în 2019 de o altă tentativă de lovitură de stat. — Destul de guvernare de câţiva, spuse generalul. „Uite unde ne-a dus asta!
“Copiii noștri nu au viitor, oamenii noștri nu au viitor, iar armata poate să lupte pentru ziua de mâine a copiilor noștri,” afirma generalul.
Zúñiga este un adversar declarat al fostului președinte bolivian Evo Morales, care încă deține o influență semnificativă în peisajul politic al țării. Actualul președinte face parte din același partid politic ca și Morales. De-a lungul a aproape două decenii, partidul a fost la conducere. Opoziția politică a fost reprezentată doar de militari. Tabăra anti-Morales și-a arătat forța în 2019, când generalii au preluat temporar puterea, după alegerile parlamentare, făcându-l pe Morales să fugă în Mexic.
Sprijinit de noul președinte Arce, acesta și-a revenit cu inelele de putere ce sugrumă administrația boliviană, un stat extrem de sărac, fără ieșire la Ocean.
Câteva ore mai târziu, generalul a fost luat în arest la TV în direct. El ar fi spus că președintele în funcție l-a pus să dea lovitura de stat.
Ulterior, un ministru cheie din guvernul președintelui Arce, Eduardo del Castillo, i-a făcut trădători pe generalul Zuñiga și pe viceamiralul Juan Arnez, șeful marinei. Cică aceștia „și-au pierdut toată credibilitatea.”
„Cei doi au încercat să câștige sprijinul poporului bolivian,” a spus el. „Dar oamenii din Bolivia nu mai doresc aventuri și alte lovituri de stat.”
Biroul procurorului general al Boliviei a anunțat miercuri seară că a deschis un dosar generalului Zuñiga „și tuturor celorlalți participanți” la evenimentele din acea zi. Un comunicat al instituției a anunțat că făptuitorii vor primi pedeapsa maximă.
La câteva ore, liniștea s-a reinstaurat în Piața centrală a La Pazului.
Partidul la putere în Bolivia, Mişcarea către socialism (MAS), este profund divizat între Arce şi Morales, cândva aliaţi, dar acum adversari în perspectiva alegerilor prezidenţiale din 2025. Evo Morales caută să obţină nominalizarea în numele MAS. Luis Arce nu şi-a depus deocamdată candidatura oficială. Situaţia din Bolivia a fost denunţată de majoritatea ţărilor sud-americane.
Nu se știe dacă generalul Juan José Zúñiga n-a făcut jocul președintelui în funcție, într-o țară măcinată de interesele de putere ale acelorași oligarhi socialiști.
La 25 iunie, Zúñiga a fost demis din funcția de comandant al armatei. A lansat atacuri dure împotriva lui Morales, care intenționează să revină în funcția de președinte, în 2025. După ce a fost concediat, și-a continuat atacurile asupra lui Morales în mod public. El País, ziarul spaniol, a relatat că într-un interviu de televiziune că el nu-i va permite să revină la conducerea statului, călcând în picioare Constituția.
Morales a dat de înțeles că atacurile sunt orchestrate de președintele în funcție.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
