În județul Iași, aproximativ 70.000 de persoane din Republica Moldova au obținut pașapoarte românești, cu domicilii fictive
Republica Moldova se confruntă cu dezbateri intense cu privire la cetățenii săi care, deși dețin cetățenie română și beneficiază de drepturile asociate acesteia, au votat împotriva aderării la Uniunea Europeană. Acești cetățeni, dintre care mulți lucrează în state din UE pe baza pașaportului românesc, sunt în centrul unei polemici care a dus chiar la solicitări pentru retragerea cetățeniei române în anumite cazuri.
În județul Iași, se estimează că aproximativ 70.000 de persoane din Republica Moldova au obținut pașapoarte românești. Dintre aceștia, doar circa 10.000 locuiesc efectiv în județ, restul fiind „fantome” pe hârtie, care folosesc cetățenia doar pentru a lucra în Occident. Fenomenul nu este nou, cifrele crescând semnificativ în ultimii ani. De exemplu, în 2015, erau doar 30.000 de basarabeni cu cetățenie română în Iași, numărul crescând constant scrie ziaruldeiasi.ro.
Situația s-a complicat prin intermediul unor practici dubioase de „luare în spațiu”. În multe localități din județ, există case cu sute sau chiar mii de cetățeni moldoveni înregistrați oficial, deși nu au locuit niciodată acolo. În comuna Moșna, de exemplu, un apartament este domiciliu pentru 3.000 de persoane, iar în satul Cozia din comuna Costuleni, peste 2.000 de persoane sunt înregistrate la o adresă, în ciuda faptului că satul are doar câteva zeci de case.
În prezent, la Serviciul de Pașapoarte Iași se prezintă mai puțini cetățeni moldoveni decât în anii precedenți, când mulți veneau în grupuri organizate pentru a obține pașapoarte. Totuși, cifra exactă a cererilor de pașapoarte procesate nu este cunoscută. La ultimele alegeri, doar 4.200 de basarabeni au votat la Iași pentru referendumul privind modificarea Constituției, în condițiile în care 10.000 de buletine de vot au fost tipărite. Rata de participare a fost astfel de doar 6%, semnificativ mai mică decât la nivel național.
