Austria își menține opoziția față de primirea în Spațiul Schengen a României și a Bulgariei, iar din acest motiv, o eventuală insistență a României pentru a introduce subiectul în Consiliul JAI ar fi o eroare, întrucât i-ar aduce României un nou veto, deci un nou eșec.
Ministrul român al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, s-a întâlnit, miercuri, la Viena, cu ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner. Declarațiile oficiale ale ambilor miniștri au părut cordiale. Totuși, drept răspuns la întrebările jurnaliștilor, ministrul Karner a precizat că Austria se opune unei noi extinderi a Spațiului Schengen: „Consider că este greșit să extindem acest sistem”. Deci, cu alte cuvinte, Austria continuă să se opună primirii în Schengen a României și a Bulgariei.
În acest moment, Austria recunoaște că atât România cât și Bulgaria depun eforturi și au făcut progrese pentru reducerea migrației ilegale, aceasta fiind problema pe care o invocase Austria, la Consiliul JAI din decembrie 2022, pentru a bloca, prin veto, intrarea în Schengen a României și a Bulgariei. Austria continuă să susțină că, în anul 2022, prin granița Austriei au intrat ilegal peste 110.000 de persoane, din care peste 80.000 nu fuseseră anterior înregistrate în altă țară europeană. Austria interpretează această situație drept o dovadă că alte țări, mai ales România și Bulgaria, permit trecerea migranților ilegali spre Austria, motiv pentru care menținerea acțiunilor de control, la frontierele cu România și cu Bulgaria, ar fi în continuare necesară.
Totuși, Austria pare să folosească dreptul ei de veto în Consiliul JAI drept un mijloc de presiune în propriile negocieri cu marile puteri ale Europei, în primul rând cu Germania. Cu câteva zile înainte de întâlnirea de la Viena, din 23 august, a miniștrilor de Interne din România și Austria, cancelarul Austriei, Karl Nehammer, avusese o întâlnire cu cancelarul Germaniei, Olaf Scholz (Germania fiind una dintre țările care susține intrarea României în Schengen). În acel context, șeful guvernului de la Viena, cancelarul Karl Nehammer, a subliniat, în fața cancelarului Germaniei, că „Germania continuă să efectueze controale la frontiera cu Austria, ceea ce arată că sistemul Schengen nu funcționează, structural”. Altfel spus, Austria nu primește România în Schengen pe motiv că Germania face controale la frontiera ei cu Austria.
Consiliul JAI (Justiție – Afaceri Interne) este cel care poate decide, printr-un vot unanim, primirea României sau a Bulgariei în Spațiul Schengen. În anul 2023, Consiliul JAI mai are programate trei reuniuni: la 28 septembrie (Bruxelles), 19 – 20 octombrie (Luxemburg) și 4 – 5 decembrie (Bruxelles). Subiectul denumit „Migrația și azilul” va fi discutat la fiecare dintre aceste trei reuniuni, dar nu se știe dacă va fi introdus pe ordinea de zi și un nou vot pentru extinderea Schengen. Un singur veto în Consiliul JAI ar bloca din nou admiterea României sau a Bulgariei în Schengen. Poziția Olandei ar fi favorabilă României, cel puțin la nivelul declarațiilor, deși în Consiliul JAI din decembrie 2022 Olanda a votat, ca și Austria, împotriva României și a Bulgariei. Austria, însă, cu certitudine, continuă să se opună primirii în Schengen a României și a Bulgariei. „Austria continuă să se opună extinderii Schengen, în ciuda poziției favorabile a Consiliului UE. Ar fi o eroare ca, atâta vreme cât o decizie favorabilă nu este coaptă, să impunem introducerea pe agenda JAI a subiectului Schengen”, a avertizat, într-o intervenție la postul Digi 24, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu.
În anul 2024, în statele UE se desfășoară alegeri europarlamentare, iar în unele țări au loc și alegeri interne. Din acest motiv, dacă România nu intră în Schengen în 2023, este greu de crezut că acest subiect va fi repus în discuție în anul 2024.
Ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, a exprimat, la întâlnirea de la Viena, din 23 august, cu ministrul de Interne al României, Cătălin Predoiu, aceeași poziție ca și cancelarul Austriei. Ministrul Karner continuă să susțină că „sistemul” Schengen nu-și poate proteja eficient frontierele externe și că, din acest motiv, extinderea Spațiului Schengen continuă să fie inoportună.
„Am formulat foarte clar, cu zece zile în urmă. Poziția noastră este că întregul sistem Schengen nu funcționează, de aceea nu suntem deschiși către extinderea acestuia. Sistemul ca întreg nu funcționează, la acest moment nu este oportună extinderea Spațiului Schengen”
Gerhard Karner,
Ministrul de Externe al Austriei
La data de 21 august, premierul Marcel Ciolacu a reprezentat România la reuniunea de la Atena, unde au venit președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel, precum și șefii de stat sau de guvern al țărilor est-europene. Premierul Ciolacu a cerut, din nou, ca România să fie primită în Schengen. De menționat că, la reuniunea de la Atena, Austria n-a participat.
„Securitatea regiunii noastre reprezintă un element vital pentru România! Am subliniat că locul României este în Schengen. Aderarea țării noastre la Spațiul Schengen este nu doar o așteptare legitimă, ci și o decizie de importanță strategică în actualul context regional”
Marcel Ciolacu,
Premierul României
Atât Consiliul European cât și Comisia Europeană susțin primirea României în Schengen, dar această susținere nu poate opri Austria să folosească dreptul ei de veto în Consiliul JAI.
