Apel din Basarabia și din nordul Bucovinei. Limba națională a Republicii Moldova să fie limba română

Românii din Ucraina fac un apel către conducerea Republicii Moldova, în care susțin inițiativa, lansată la Chișinău, pentru introducerea limbii române în Constituția Republicii Moldova.

Consiliul Național al Românilor din Ucraina a trimis un apel către noua conducere a Republicii Moldova, având-o în frunte pe Maia Sandu, în care susține inițiativa Consiliului Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, a Institutului de Filologie Română „B.P.Hașdeu” și a Institutului de Istorie al Republicii Moldova privind modificarea articolului 13 din Constituția Republicii Moldova, astfel încât să fie introdusă sintagma „limba română”.

În urma acestei modificări, Constituția Republicii Moldova ar urma să precizeze că limba oficială a țării este cea română.

În cea mai recentă variantă, emisă în anul 1994, Constituția Republicii Moldova susține că “Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcţionînd pe baza grafiei latine” și că “statul recunoaşte şi protejează dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la funcţionarea limbii ruse şi a altor limbi vorbite pe teritoriul ţării”. Constituția Republicii Moldova nu are vreo referire concretă la limba română.

Intențiile de a înscrie limba română drept limbă oficială au fost până acum blocate de parlamentarii de stânga de la Chișinău, iar reprezentanți ai Rusiei, inclusiv purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova, au insistat ca limba care să dețină un statut legal în Republica Moldova să fie cea rusă.

“În Moldova 80 la sută din populație vorbește limba rusă. Tema limbii ruse este de mare importanță pentru păstrarea stabilității sociale și armoniei interetnice în societatea moldovenească”

Maria Zaharova,

Purtător de cuvânt al Ministerului rus de Externe

Acțiunile de definire a limbii române drept limbă oficială a Republicii Moldova au luat avânt după ce Maia Sandu a devenit președinte, în decembrie 2020, iar Klaus Iohannis a fost primul șef de stat străin primit de Maia Sandu. La alegerile din anul 2021, socialiștii filo – ruși au pierdut majoritatea în Parlamentul de la Chișinău.

„Republica Moldova păşeşte într-o nouă etapă, atât pe plan intern, cât şi pe dimensiunea politicii externe, o etapă a ieşirii din izolare internaţională şi de conexiune la spaţiul european, la vecinii şi partenerii noştri strategici”

Maia Sandu,

Președintele Republicii Moldova

Curtea Constituţională de la Chișinău a decis deja că limba de stat a Republicii Moldova este limba română și că „tratamentul preferențial al limbii ruse contravine Legii Supreme”.

Organizațiile de români din Ucraina sunt preocupate de statutul limbii române în Republica Moldova pentru că acest statut va influența și situația școlilor românești din Ucraina. Explicația este prezentă în apelul transmis de Consiliul Românilor din Ucraina către Maia Sandu, Igor Grosu și Natalia Gavrilița – primii trei oficiali în ierarhia politică de la Chișinău. Probabil nu întâmplător, acest apel a fost emis la 23 august 2021, când s-a comemorat Pactul Ribbentrop – Molotov, prin care României i-au fost răpite Basarabia și nordul Bucovinei.

Textul apelului a fost prezentat, ieri, pe site-ul agenției de presă BucPress, cu sediul la Cernăuți, precum și de mass-media din Republica Moldova. „Discuțiile sterile și fără de sfârșit, privind denumirea corectă a limbii, afectează grav nu numai situația lingvistică din Republica Moldova, dar și stabilirea justă a denumirii firești a limbii materne a românilor din Ucraina, unii declarați moldoveni la recensămintele oficiale, în urma unei regretabile inerții cauzate de manipularea seculară a mentalului colectiv de către imperiile țarist și sovietic. Fracturarea nu doar etnică, ci și lingvistică, a comunității noastre istorice, în general, dar mai cu seamă în regiunea Odesa, este exploatată cu rea-credință de autoritățile ucrainene”, dezvăluie românii din Ucraina. Ei consideră “de-a dreptul incredibil cum s-a putut schimba, la indicația autorităților, de 4 ori în decurs de 8 ani, denumirea limbii de predare în școlile noastre din Bugeac” (sudul Basarabiei, acum în Ucraina – n.n.). Astfel, în anul 1992 s-a schimbat limba din „moldovenească” în „română”, în 1998, din „română” în „română (moldovenească)”, în 1999, din „română (moldovenească)” în „moldovenească (română)”, iar în 2000 din „moldovenească (română)” în „moldovenească”, explică reprezentanții românilor din Ucraina.